Bani din „kuliok”! Ce au găsit procurorii la Dodon acasă în urma perchezițiilor

Oamenii legii au găsit jumătate de milion de lei și zeci de mii de euro la domiciliul lui Igor Dodon, transmite deschide.md, cu referire la surse anonime. Totodată, și la rudele fostului președinte au fost depistate obiecte de preț și sume impunătoare.

Astfel, la casa părintească din Sadova au fost găsiți circa 10.000 de euro, fiind păstrați într-un plic cu inscripția „pentru PSRM”. De asemenea, acolo mai era și o recipisă prin care un oarecare Dumitru S. confirma că a primit de la Galina Dodon 25.000 de euro drept arvună „pentru utilaje de bucătărie”.

Foto: anticoruptie.md

Oamenii legii au mai găsit un se de șah dăruit lui Dodon de fostul șef al Moldtelecom și ex-viceministrul Economiei Vitalie Iurcu, bănuit de îmbogățire ilicită și stabilit în România, conform deschide.md. La cumnatul ex-președintelui s-au depistat mai multe bancnote în valaorea de 100 de euro, urmând să fie stabilită proveniența lor.

Precizăm că mascații au descins marți dimineața la domiciliul lui Igor Dodon. Acesta este bănuit de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, îmbogățire ilicită și trădare de Patrie.

Foto: anticoruptie.md

Foto: anticoruptie.md

Foto: anticoruptie.md

Drept urmare, socialiștii au calificat acțiunile drept motivate politic. Aceștia s-au adunat la un protest în fața Legislativului și cer demisia conducerii țării. Moscova nu a luat apărarea liderului PSRM, declarând că reținerea lui este „chestiune internă a Moldovei”, dar secretarul de presă al Kremlinului a conchis că Moscova este îngrijorată de pretinse persecuții asupra forțelor pro-ruse de la Chișinău.

#Perchezitii #bani #Igor Dodon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.