Se anunță o iarnă fierbinte la prețuri și rece la vânzări! Ce spun managerii din Moldova

26 Oct. 2026, 14:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 14:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.

26 Oct. 2026, 13:52
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 13:52 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Deputatul PAS Iurie Levinschi a propus majorarea lefurilor pentru mai mulți angajați la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) unde este angajată și soția sa, conform declarației de avere și interese personale. Ea deține funcția de șefă a serviciului resurse umane. Însă deputatul și-a retras amendamentul în condițiile în care nu avea toate avizele necesare. Ulterior deputatul a venit cu un proiect de lege separat, scrie REALITATEA.

În proiectul înaintate de Levinschi se arată că deși noua lege privind protecția datelor cu caracter personal a intrat în vigoare „reglementările aferente salarizării și clasificării funcțiilor publice nu sunt ajustate și nu sunt adaptate specificului atribuțiilor exercitate de personalul din cadrul Centrului, în special în ceea ce privește funcția de inspectori de protecție a datelor”.

„Până la momentul actual, în Legea nr. 270/2018 nu au fost operate modificările necesare pentru salarizarea funcțiilor de inspector de protecție a datelor, din care motiv, personalul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a putut fi încadrat/transferat în noile funcții, astfel cum prevede art. 90 din Legea nr. 195/2024.

Prin Legea nr. 195/2024 și Legea nr. 160/2026, atribuțiile Centrului devin mult mai complexe, având noi sarcini și competențe: de investigare, corective, de autorizare și de consiliere, de prevenirea încălcărilor legislației în domeniul protecției datelor cu caracter personal, fiind indispensabilă necesitatea consolidării autorității de supraveghere, drept garant al respectării dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Amploarea competențelor Centrului este foarte vastă în contextul în care date cu caracter personal sunt prelucrate de toți operatorii de date, fie din domeniul public sau privat, de persoane fizice și juridice, iar practica demonstrează că amploarea prelucrărilor de date cu caracter personal este tot mai vastă și mai diversificată, inclusiv de/prin metode și posibilități inovative.

În acest context, devine evident că sarcinile trasate Centrului implică responsabilități și riscuri majore, care nu sunt reflectate corespunzător de cadrul normativ aferent salarizării. Prin urmare, este necesară corelarea regimului salarial cu complexitatea și responsabilitatea atribuțiilor, care să stimuleze atragerea și menținerea personalului calificat și să asigure exercitarea efectivă și independentă a competențelor legale ale Centrului”, se arată în nota informativă a proiectului.

Valoarea majorărilor – secret?

Levinschi mai informează că, din cauza complexității muncii și volumului de salarizare, șapte controlori, inclusiv un șef de subdiviziune, au demisionat din cadrul Centrului. „În cazul în care nivelul de salarizare rămâne echivalent celui actual (de controlor), intenționează a demisiona în perioada imediat următoare și alți angajați care urmează a fi numiți în funcțiile de inspector de protecție a datelor, participând la diverse concursuri de angajare în alte instituții publice cu un nivel de salarizare mai mare”.

Deputatul menționează că reglementările propuse vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, fără a preciza valoarea lor.


Contactat de Realitatea, Parlamentarul nu a răspuns până la ora publicării știrii, pentru a face precizările și pentru a comunica dacă ar exista conflict de interese, luând în considerare activitatea soției sale în cadrul Centrului.

Averea familiei Levinschi

Conform declarației de avere pentru 2025, Iurie Levinschi a încasat anul trecut peste 324.000 de lei de la Consiliul Raional Hîncești și mai mult de 27.000 de lei de la Parlament. Leafa soției sale la CNPDCP a constituit peste 261.000 de lei. Ea a mai primit și o remunerare de 2740 de lei de la Comisia Electorală Centrală.

Parlamentarul a mai declarat peste 30.000 de lei drept „compensație neimpozabila pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuieli de protocol si promovare”. Alte peste 13.000 de lei au fost achitați deputatului pentru a-i compensa cheltuielile pentru transport.

Familia mai are numeroase terenuri, iar în 2025 deputatul a declarat locuința de peste 127 de metri pătrați, în care locuiește cu „drept de abitație”. În același an, el a cumpărat un Renault Megan de 235.000 de lei, produs în 2019. În posesia sa mai sunt două vehicule și patru imobile, dar și numeroase terenuri.