Bani publici „uitați”! 5,6 milioane de lei, încă neîncasate

Creanțele cu termen expirat rezultate din avansurile efectuate regulamentar au constituit 5,6 milioane de lei la data de 31 decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Din această sumă, 0,6 milioane de lei revin bugetului de stat, iar 5,0 milioane de lei, bugetelor locale.

Datele arată că, în cazul bugetului de stat, întreaga sumă de 0,6 milioane de lei reprezintă creanțe formate de mai mult de un an. La nivelul bugetelor locale, 0,1 milioane de lei sunt creanțe cu vechime între 3 și 6 luni, 0,5 milioane de lei, între 6 luni și un an, iar cea mai mare parte, de 4,4 milioane de lei, reprezintă creanțe mai vechi de un an.

Comparativ cu situația de la 1 ianuarie 2025, creanțele cu termen expirat s-au redus, cu 32,7 milioane de lei sau 85,4%. Reducerea este determinată în principal de diminuarea creanțelor la bugetul de stat, care au scăzut cu 31,6 milioane de lei, echivalentul unei reduceri de 98,1%. La nivelul bugetelor locale, scăderea a fost de 1,1 milioane de lei sau 18%.

Din totalul creanțelor cu termen expirat înregistrate la finele anului 2025, ponderea bugetului de stat constituie 10,7%, iar cea a bugetelor locale, 89,3%.

Potrivit Ministerului Finanțelor, diminuarea creanțelor a fost determinată în special de reducerea sumelor aferente investițiilor capitale, cu 24,7 milioane de lei, aproape integral la bugetul de stat. De asemenea, creanțele aferente procurării mijloacelor fixe s-au micșorat cu 3,6 milioane de lei, iar cele pentru reparații capitale ale mijloacelor fixe, cu 0,7 milioane de lei. O scădere de 4,2 milioane de lei a fost înregistrată și la categoria „alte cheltuieli” pe bugetul de stat.

Totodată, datele arată și unele majorări. Creanțele cu termen expirat pentru bunuri și servicii au crescut cu 0,4 milioane de lei, atât la bugetul de stat, cât și la bugetele locale, iar la capitolul stocuri de materiale circulante s-a înregistrat o creștere de 0,1 milioane de lei pe bugetul de stat.

Conform definiției utilizate de Ministerul Finanțelor, creanțele cu termen expirat reprezintă dreptul unei autorități sau instituții bugetare de a pretinde îndeplinirea unei obligații financiare de la o persoană fizică sau juridică, al cărei termen de executare a fost depășit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#restanțe #autorități #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.