Peste 25 000 de consumatori au fost afectați de avarii electrice din cauza poleiului

26 Ian. 2026, 11:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Ian. 2026, 11:32 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 25 de mii de consumatori din Republica Moldova au fost afectați de deconectări neprogramate de energie electrică, în perioada 25–26 ianuarie, din cauza condițiilor meteorologice dificile, caracterizate prin polei și ghețuș.

Potrivit Ministerului Energiei, cel mai mare număr de întreruperi a fost raportat în nordul țării. Operatorul de distribuție SA RED-Nord a anunțat deconectări care au durat mai mult de trei minute și au afectat 21 661 de consumatori, dintre care 1.330 noncasnici. Aproximativ 17 839 de consumatori casnici au fost reconectați la rețea în cel mult o oră, majoritatea întreruperilor având loc pe timpul nopții și în dimineața zilelor de 25 și 26 ianuarie.

În regiunile de centru și sud, operatorul Premier Energy Distribution a înregistrat deconectări în 13 localități, unde 3.549 de consumatori au rămas temporar fără energie electrică din cauza defecțiunilor în rețelele de joasă tensiune.

Și rețelele de transport al energiei electrice au fost afectate. Pe 24 ianuarie, trei linii de 110 kV au fost avariate, iar operatorul sistemului de transport Moldelectrica a efectuat comutări în stații pentru restabilirea alimentării, proces finalizat în aceeași dimineață. Pe 26 ianuarie a fost înregistrată declanșarea unei alte linii de 110 kV, însă reanclanșarea automată a permis reluarea rapidă a funcționării normale.

Condițiile meteo au afectat și sistemul de termoficare din Chișinău. SA Termoelectrica a fost influențată de o cădere de tensiune pe linia electrică de 110 kV „Chișinău – Horești”, produsă în dimineața zilei de 25 ianuarie. În urma golurilor de tensiune, opt stații de pompare și Centrala Termică Vest au fost oprite temporar. Nouă centrale termice din zona suburbană au fost, de asemenea, oprite avariat, fiind repornite automat sau de către personalul specializat până la ora 08:00.

Datorită sistemelor de automatizare, șase stații de pompare și Centrala Termică Vest au fost repornite rapid, iar în urma șocurilor hidraulice au fost depistate și remediate patru deranjamente. Echipele Termoelectrica au efectuat 23 de intervenții pentru reconectarea punctelor termice.

În prezent, compania înregistrează scurgeri de agent termic estimate la până la 18 metri cubi pe oră și îndeamnă populația să semnaleze eventuale avarii, precum aburi sau scurgeri de apă fierbinte, la dispeceratul întreprinderii.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.