Banii curg în bănci! Aproape 31 de miliarde de lei depuși într-o singură lună

Băncile din Republica Moldova au atras în luna iulie 2026 depozite noi în valoare totală de 30,678 miliarde de lei, iar cea mai mare parte a banilor a venit din mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 71,6% din volumul depozitelor noi a fost atras de la companii, iar 28,4% de la persoanele fizice. În valori absolute, mediul de afaceri a plasat aproximativ 21,96 miliarde de lei, iar populația – circa 8,72 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a banilor a fost plasată însă în depozite la vedere, nu în depozite la termen. Depozitele noi la vedere au însumat aproximativ 26,79 miliarde de lei, adică peste 87% din total, în timp ce depozitele la termen au reprezentat circa 3,89 miliarde de lei.

În cazul companiilor, depozitele la vedere în moneda națională au ajuns la 16,843 miliarde de lei, cu o dobândă nominală medie de 3,29%, iar cele în valută – la 4,159 miliarde de lei, cu o dobândă de numai 0,97%.

Depozitele la termen ale mediului de afaceri au fost considerabil mai mici: 815 milioane de lei în moneda națională și 142 milioane de lei în valută. Dobânda medie pentru depozitele la termen în lei a constituit 5,08%, iar pentru cele în valută – 1,79%.

Persoanele fizice au plasat în iulie 5,762 miliarde de lei în depozite la vedere în moneda națională, pentru care băncile au oferit o dobândă medie de doar 0,91%. Depozitele la vedere în valută au fost de 29 milioane de lei, cu o rată medie de 0,84%.

În schimb, populația a beneficiat de dobânzi mai atractive pentru economiile plasate la termen. Volumul depozitelor noi la termen în lei a ajuns la 2,153 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,86%. Pentru depozitele la termen în valută, în valoare de 775 milioane de lei, rata medie a dobânzii a constituit 1,18%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.