Un miliard pentru case și aproape două miliarde pentru consum. Cât au împrumutat moldovenii

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.