Banii de la BNM se evaporă! Rezervele valutare au fost afectate de curs și datorii

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au ajuns la 5,21 miliarde de euro la 30 aprilie 2026, în scădere cu 56,71 milioane de euro față de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii martie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Diminuarea rezervelor a fost determinată în principal de evoluțiile externe și de plățile efectuate de stat. Cel mai mare impact l-a avut deprecierea valutelor din componența rezervelor față de euro, care a generat o pierdere de 40,69 milioane de euro.

Totodată, alte ieșiri au fost legate de serviciul datoriei publice externe, în valoare de 21,53 milioane de euro, precum și de intervențiile nete de vânzare pe piața valutară, de 14,10 milioane de euro.

La acestea se adaugă plățile efectuate de Ministerul Finanțelor, de 4,79 milioane de euro, precum și reevaluarea negativă a valorilor mobiliare din portofoliul de investiții, în sumă de 1,60 milioane de euro.

Pe de altă parte, o parte din pierderi a fost compensată de veniturile obținute din administrarea rezervelor valutare, care au adus 12,67 milioane de euro.

De asemenea, în conturile Ministerului Finanțelor au fost înregistrate încasări de 7,41 milioane de euro, dintre care 6,46 milioane provin din credite și granturi pentru proiecte investiționale, iar 0,95 milioane de euro reprezintă sprijin bugetar oferit de Asociația Internațională de Dezvoltare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #euro #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului a coborât la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, pe fondul optimismului investitorilor că traficul prin Strâmtoarea Ormuz va fi reluat în curând, după acordul interimar convenit între Statele Unite și Iran, relatează Euronews.

Cotația petrolului Brent, reper pentru piețele internaționale, a scăzut sub pragul de 80 de dolari pe baril pentru prima dată din martie. În tranzacțiile de miercuri dimineață, Brent era cotat la aproximativ 78 de dolari pe baril, iar petrolul american WTI se tranzacționa în jurul valorii de 75 de dolari pe baril.

Scăderea vine după ce piețele au reacționat pozitiv la perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz până la sfârșitul săptămânii. Ruta maritimă este una dintre cele mai importante din lume pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate, iar perturbările din ultimele luni au alimentat temerile privind o nouă criză energetică globală.

În perioada celor mai intense tensiuni dintre Washington și Teheran, prețul petrolului Brent s-a apropiat de 120 de dolari pe baril, ceea ce a contribuit la creșterea inflației și a costurilor energiei în numeroase state. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, blocajele din Strâmtoarea Ormuz au provocat una dintre cele mai grave perturbări ale aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale.

Analiștii consideră că reluarea traficului maritim va permite revenirea graduală a exporturilor de petrol și gaze din regiunea Golfului Persic, însă avertizează că piața nu va reveni imediat la normal. Chiar dacă navele vor putea traversa din nou strâmtoarea fără restricții, industria energetică are nevoie de timp pentru a recupera pierderile și pentru a restabili fluxurile comerciale afectate de conflict.

Deși ieftinirea petrolului reprezintă o veste bună pentru consumatori, efectele asupra facturilor la energie din Europa ar putea întârzia. În timpul conflictului, costurile de transport și primele de asigurare pentru nave au crescut semnificativ, iar revenirea acestora la nivelurile anterioare este esențială pentru ca reducerea prețurilor internaționale să fie resimțită și de populație.

Și piața gazelor naturale a reacționat pozitiv la perspectivele de detensionare. Prețurile gazelor în Europa au coborât sub 42 de euro pe megawatt-oră, pe fondul așteptărilor că exporturile din regiunea Golfului vor reveni treptat la normal. Cu toate acestea, investitorii urmăresc în continuare situația din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate, după informațiile privind posibile daune produse unor instalații energetice în timpul conflictului.