Banii străinilor, colacul de salvare pentru bugetul Republicii Moldova

23 Nov. 2021, 14:58
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
23 Nov. 2021, 14:58 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să atragă finanțări externe, pentru susținerea bugetară, în sumă de 11,8 miliarde de lei, potrivit proiectului bugetului pentru anul 2022.

Împrumuturile externe pentru sprijin bugetar sunt estimate la 4,6 miliarde de lei, iar pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe – 7,2 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor estimează că anul viitor Republica Moldova va primi, în sprijinul bugetului, a doua tranșă a împrumutului FMI în cadrul noului program în valoare de 1,5 miliarde de lei (echivalentul a 80 milioane dolari), dar și prima tranșă a Comisia Europeană în cadrul noului acord privind asistența macrofinanciară în valoare de 1,1 miliarde lei (echivalentul a 50 milioane euro), un împrumut al Băncii Mondiale în valoare de 1 miliard de lei (echivalentul a 53,5 milioane dolari), inclusiv un împrumut în cadrul DPO în valoare de 938,5 milioane lei (echivalentul a 50 milioane dolari), 660 milioane lei (echivalentul a 30 milioane euro) de la alți donatori, precum și 377,8 milioane lei (echivalentul a 20,1 milioane dolari) de la Banca Europeană pentru Investiții în cadrul proiectului de achiziție de locomotive și restructurare a infrastructurii feroviare.

Principalul creditor al Guvernului Republicii Moldova în 2022 va fi Banca Mondială prin Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care vor oferi țării noastre în ansamblu împrumuturi în valoare de 3 miliarde. 690,1 milioane lei (echivalentul a 196,6 milioane dolari), ceea ce reprezintă circa 31,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale. Se preconizează ca locul doi în ceea ce privește volumul total al împrumuturilor externe de stat alocate Moldovei în anul 2022 să fie ocupat de BERD cu un indicator de 2,1 miliarde de lei (echivalentul a 114,2 milioane dolari), ceea ce reprezintă 18,1% din volumul total al împrumuturilor externe guvernamentale.

Principalul creditor al Guvernului Republicii Moldova în 2022 va fi Banca Mondială prin Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care vor oferi țării noastre împrumuturi în sumă de 3,6 miliarde de lei (echivalentul a 196,6 milioane dolari), ceea ce reprezintă circa 31,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale. Pe locul doi la va fi BERD cu un volum total al împrumuturilor de 2,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 18,1% din volumul total al împrumuturilor externe guvernamentale. Locul trei va fi ocupat de Banca Europeană de Investiții: 1,7 miliarde de lei (echivalentul a 93,4 milioane dolari), ceea ce reprezintă 14,8% din suma totală a împrumuturilor guvernamentale străine. Urmează FMI, care va acorda împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de lei (echivalentul a 80 milioane dolari), care vor constitui 12,7% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale.

Uniunea Europeană va acorda Moldovei împrumuturi în sumă de 1,1 miliarde lei (echivalentul a 58,6 milioane dolari), ceea ce va constitui 9,3% din volumul total al creditelor externe.

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.