Gaz rusesc cu etichetă americană? Moscova propune SUA o schemă explozivă

09 Mai 2025, 10:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Mai 2025, 10:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Rusia și Statele Unite discută posibilitatea reluării livrărilor de gaz rusesc către Europa, în cadrul negocierilor neoficiale privind încetarea războiului din Ucraina, potrivit unei anchete publicate de Reuters, care citează opt surse familiare cu aceste discuții.

Potrivit acestor surse, una dintre variantele analizate ar presupune ca firme americane să acționeze drept intermediari între Gazprom și clienții săi europeni, cumpărând gaz rusesc și revânzându-l, inclusiv în Germania. Scopul ar fi acela de a atenua opoziția politică puternică din UE față de importurile directe de gaz din Rusia.

O altă opțiune discutată implică achiziția de către investitori americani a unor pachete de acțiuni în Gazprom, conductele Nord Stream sau rețelele de tranzit prin Ucraina. În viziunea Kremlinului, astfel de aranjamente ar facilita revenirea gazului rusesc pe piața europeană, într-un context în care relansarea economică și o eventuală încheiere a conflictului ar putea fi interdependente, notează Reuters.

Potrivit surselor Reuters, Washingtonul ar considera benefică o astfel de schemă, întrucât i-ar permite să monitorizeze cantitățile reale de gaz pompate de Rusia în UE.

Pentru a recâștiga accesul pe piața germană, Gazprom este dispus să renunțe la modelul tradițional al contractelor pe termen lung, optând în schimb pentru acorduri scurte, de doar doi ani, dar cu reduceri semnificative de preț.

Înainte de invazia Ucrainei, Rusia furniza circa 40% din necesarul de gaz al UE, cu un vârf anual de peste 200 miliarde metri cubi. Însă, în urma sancțiunilor și atacurilor asupra infrastructurii, volumul exporturilor s-a prăbușit de aproape șapte ori, ajungând la doar 28 miliarde m³ în 2023 și 32 miliarde m³ în 2024 – cel mai mic nivel din anii ’70 încoace.

Spre deosebire de companiile petroliere ruse, care au reușit să redirecționeze vânzările spre China și India, Gazprom a rămas cu opțiuni limitate. Conducta „Puterea Siberiei”, care transportă gaz spre China, funcționează la capacitate maximă (38 miliarde m³), dar aceasta compensează doar o cincime din pierderea accesului la piața UE.

În prezent, doar Ungaria și Slovacia mai cumpără direct gaz natural rusesc, în timp ce Franța, Spania și Belgia importă în continuare gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia. Cota de piață a gazului rusesc în UE a scăzut la 19%, însă veniturile lunare generate de exporturi depășesc în continuare 1 miliard de euro, conform estimărilor CREA.

Negocierile au fost purtate, potrivit Reuters, de Stephen Witkoff, emisari special al fostului președinte Donald Trump, și de Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF). Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a sugerat că asemenea discuții au avut loc. Peskov a afirmat anterior că Gazprom este gata să revină în UE, cu condiția ca infrastructura de transport să aibă un nou proprietar.

Totuși, Comisia Europeană se opune ferm acestor scenarii. În această săptămână, executivul UE a prezentat un plan care prevede interzicerea totală a combustibililor fosili din Rusia până în 2027. Pe lângă opoziția politică, persistă și bariere tehnice: doar una din cele patru conducte Nord Stream este funcțională după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit niciodată aprobarea formală de la Berlin pentru a intra în funcțiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Sept. 2026, 14:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Sept. 2026, 14:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Fiscal de Stat anunță încasări de circa 66 de miliarde de lei la Bugetul public național de la începutul anului și până pe 25 septembrie. Suma este cu aproximativ 6,8 miliarde de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 11,6%. Doar în perioada 21–25 septembrie, Fiscul a acumulat circa 4,4 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a banilor acumulați de la începutul anului a mers la bugetul de stat, unde încasările au ajuns la 27,88 miliarde de lei, cu 3,36 miliarde de lei sau 13,7% mai mult decât în perioada similară din 2025. La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate 22,78 miliarde de lei, în creștere cu aproape 2 miliarde de lei sau 9,6%. Bugetele locale au primit 7,65 miliarde de lei, cu 769,3 milioane de lei mai mult, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au acumulat 7,72 miliarde de lei, în creștere cu 721,8 milioane de lei.

În paralel cu încasările de circa 4,4 miliarde de lei săptămâna trecută, Fiscul a intensificat controalele. Astfel, au fost emise 87 de decizii în cazuri de încălcare a legislației, prin care au fost calculate obligații suplimentare de 10,9 milioane de lei. Din această sumă, 8,1 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 2,8 milioane de lei sunt amenzi.

Alte 107 procese-verbale contravenționale au fost întocmite în aceeași perioadă, iar amenzile aplicate au însumat 254,8 mii de lei. Totodată, Fiscul a emis 74 de decizii privind restituirea TVA, fiind acceptată spre restituire suma de 60,4 milioane de lei.

Fiscul a recuperat și bani de la contribuabilii cu datorii. Prin măsuri de executare silită au fost încasate 35,57 milioane de lei, dintre care 35,05 milioane de lei au fost recuperate direct din conturile bancare ale restanțierilor, iar alte 520 de mii de lei din casieriile acestora. Separat, în urma acțiunilor preliminare, contribuabilii au achitat restanțe de încă 21,42 milioane de lei către Bugetul public național.

Datele SFS mai arată că, între 21 și 25 septembrie, autoritatea a preluat în evidență 21 de dosare cu bunuri confiscate, în valoare totală de 516,9 mii de lei. Cea mai mare parte, 513,69 mii de lei, provine din 14 dosare transmise de Serviciul Vamal. Din vânzarea bunurilor confiscate, în bugetul de stat au ajuns alte 48,78 mii de lei.