Lovitură sub centură pentru Kremlin. UE ia cu forța miliardele înghețate ale rușilor

04 Mai 2025, 09:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Mai 2025, 09:09 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Uniunea Europeană urmează să confiște aproximativ 3 miliarde de euro din fondurile înghețate ale companiilor și persoanelor fizice ruse sancționate, pentru a compensa pierderile înregistrate de investitorii occidentali în Rusia, relatează Reuters, citând surse familiare cu decizia.

Potrivit acestora, banii confiscați vor fi redistribuiți către companii și cetățeni din statele membre ale UE care, anul trecut, au suferit pierderi uriașe după ce miliarde de euro au fost blocate de autoritățile ruse.

Activele Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de circa 200 de miliarde de euro și înghețate în Europa, nu vor fi atinse. În schimb, Bruxelles-ul se va concentra pe aproximativ 10 miliarde de euro reprezentând numerar și titluri de valoare aparținând entităților ruse sancționate după 2022.

Banii provin în principal din activele blocate în sistemul de depozitare Euroclear, aflat sub jurisdicția Belgiei. În luna martie, autoritățile belgiene au aprobat utilizarea acestor fonduri, iar în aprilie, Euroclear a confirmat începerea plăților, potrivit surselor citate. Deocamdată, nu este clar care sunt exact entitățile ruse vizate și cine va primi compensațiile.

Kremlinul a cerut în mod repetat restituirea fondurilor rusești înghețate în UE, iar instanțele din Rusia au emis deja peste 100 de hotărâri favorabile împotriva Euroclear, afirmă Reuters. În februarie, guvernul rus a creat un mecanism oficial pentru confiscarea activelor străine ca represalii față de „acțiunile neprietenoase” ale SUA și altor state occidentale.

În ultimele luni, Moscova a confiscat, în oglindă, 3 miliarde de euro din fondurile deținute de Euroclear în depozite din Rusia, bani care au fost folosiți pentru a compensa investitorii ruși afectați de sancțiunile occidentale.

În opinia unor oficiali europeni, aceste măsuri reciproce reprezintă un „schimb de active” tacit, iar alte sute de milioane de euro ar putea fi preluate din active rusești aflate în sistemul Clearstream, o altă platformă internațională de decontare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

14 Sept. 2026, 17:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Sept. 2026, 17:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.