Lovitură sub centură pentru Kremlin. UE ia cu forța miliardele înghețate ale rușilor

Uniunea Europeană urmează să confiște aproximativ 3 miliarde de euro din fondurile înghețate ale companiilor și persoanelor fizice ruse sancționate, pentru a compensa pierderile înregistrate de investitorii occidentali în Rusia, relatează Reuters, citând surse familiare cu decizia.

Potrivit acestora, banii confiscați vor fi redistribuiți către companii și cetățeni din statele membre ale UE care, anul trecut, au suferit pierderi uriașe după ce miliarde de euro au fost blocate de autoritățile ruse.

Activele Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de circa 200 de miliarde de euro și înghețate în Europa, nu vor fi atinse. În schimb, Bruxelles-ul se va concentra pe aproximativ 10 miliarde de euro reprezentând numerar și titluri de valoare aparținând entităților ruse sancționate după 2022.

Banii provin în principal din activele blocate în sistemul de depozitare Euroclear, aflat sub jurisdicția Belgiei. În luna martie, autoritățile belgiene au aprobat utilizarea acestor fonduri, iar în aprilie, Euroclear a confirmat începerea plăților, potrivit surselor citate. Deocamdată, nu este clar care sunt exact entitățile ruse vizate și cine va primi compensațiile.

Kremlinul a cerut în mod repetat restituirea fondurilor rusești înghețate în UE, iar instanțele din Rusia au emis deja peste 100 de hotărâri favorabile împotriva Euroclear, afirmă Reuters. În februarie, guvernul rus a creat un mecanism oficial pentru confiscarea activelor străine ca represalii față de „acțiunile neprietenoase” ale SUA și altor state occidentale.

În ultimele luni, Moscova a confiscat, în oglindă, 3 miliarde de euro din fondurile deținute de Euroclear în depozite din Rusia, bani care au fost folosiți pentru a compensa investitorii ruși afectați de sancțiunile occidentale.

În opinia unor oficiali europeni, aceste măsuri reciproce reprezintă un „schimb de active” tacit, iar alte sute de milioane de euro ar putea fi preluate din active rusești aflate în sistemul Clearstream, o altă platformă internațională de decontare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliarde #confiscare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.