Moldovagaz, în stand by! Spînu ridică din umeri: Nu s-a găsit o soluție pentru stingerea datoriei curente

Ieri, la solicitarea Gazprom, a avut loc ședința Consiliului de Observatori al MoldovaGaz. Unicul subiect al discuției a fost datoria curentă acumulată de către MoldovaGaz pentru luna octombrie și avansul pentru noiembrie. Aceste sume urmau să fie achitate până la data de 20 noiembrie. Acestă formulă de achitare pentru gaze este parte a contractului de bază între MoldovaGaz și Gazprom și nu este o condiționalitate nouă, susține ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

După ședința Consiliului de Observatori, MoldovaGaz a primit notificare de plată a datoriei în termen de 48 de ore. La moment această datorie constituie 74 278 446,91 milioande dolari SUA. Datoria s-a creat din cauza achiziționării gazului în luna octombrie la preț de peste 790 USD/mia de metri cubi iar tariful la gaz aplicat pentru luna octombrie nu a acoperit diferența. Până la acest moment, Moldovagaz nu găsit o soluție comercială pentru a stinge această datorie curentă. După aplicarea tarifului modificat, din luna noiembrie, MoldovaGaz este obligată să achite integral consumul de gaz pentru Gazprom”, a punctat Spînu.

Ministerul Infrastructurii și Dezvolătrii Regionale a recepționat azi demersul MoldovaGaz referitor la situația creată. În acest sens, Guvernul, este în discuții pentru a identifica soluții și a garanta livrarea gazelor pentru cetățenii țării noastre. În acest sens, vom reveni cu informații suplimentare.

În data de 22 noiembrie Gazprom a emis o declarație în care susține că Republica Moldova ar putea rămâne fără gaz dacă nu achită în următoarele 48 de ore plățile facturate la 22 noiembrie.

#Spînu #datorie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.