Băuturile s-ar putea scumpi în Moldova. Iuliana Cantaragiu: Apa ar putea costa cu 2 eurocenți mai mult

Republica Moldova se pregătește să implementeze un sistem de returnare a ambalajelor din plastic, sticlă și metal, care va schimba radical modul de colectare și reciclare a deșeurilor. Reforma este obligatorie pentru toți producătorii și ar putea duce la o scumpire între 2 și 9 eurocenți pentru fiecare sticlă de băutură, a declarat ecologista și fosta ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu, în cadrul unei emisiuni de la NewsMaker.

„Prețurile cresc doar la băuturi și încă nu se știe exact, dar eu cunosc statistici din alte țări. Tarifele variază între 2 și 9 eurocenți per ambalaj. O sticlă de apă de un litru se poate scumpi cu 2 eurocenți – exact ca în Lituania”, a explicat Cantaragiu, precizând că ajustarea este necesară pentru acoperirea costurilor de operare ale sistemului.

Ea a avertizat că modul în care vor fi gestionate fondurile va influența eficiența sistemului: „Dacă banii merg la buget, există riscul ca deșeurile să nu mai fie colectate corespunzător și să ajungă îngropate. Se pierde valoarea materialelor reciclabile.”

Fosta ministră a subliniat și că producătorii au obligația de a informa consumatorii despre noul mecanism și despre eventualele scumpiri. „În această etapă, campania de informare va trebui să fie realizată de sectorul privat. Este obligatoriu prevăzut în rețeaua de campanii de informare”, a menționat ea.

Sistemul va acoperi apa, sucurile, berea și băuturile alcoolice în ambalaje de la 100 ml la 3 litri. Recipiente mai mari nu vor intra în schemă, iar scumpirea acestora va fi nesemnificativă. „Consumatorii vor avea opțiuni. Apa este necesară, dar alcoolul sau sucurile țin de dorințe. Cine nu vrea să plătească în plus poate opta pentru ambalaje mai mari, care nu intră în sistem”, a spus Cantaragiu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#iuliana cantaragiu #alcool #bauturi #scumpiri #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.