Birourile familiale, noul „super-jucător” al finanțelor globale

25 Nov. 2025, 11:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Nov. 2025, 11:51 // Actual //  bani.md

Smartlink Communications, cu sprijinul Băncii Transilvania, a prezentat un amplu studiu privind evoluția birourilor familiale (family offices), subliniind transformarea lor într-o forță economică majoră cu impact asupra finanțelor globale, inovării tehnologice și investițiilor sustenabile.

Potrivit autorilor, family offices au depășit de mult rolul tradițional de administratori pasivi ai averilor familiale și devin actori strategici pe piețele internaționale. Accentul tot mai mare pus pe investițiile alternative, capitalul de risc și strategiile cu impact social le consolidează poziția în economia globală.

„Birourile familiale devin jucători cheie în felul în care evoluează economia globală. Orientarea lor spre investiții alternative și impact sustenabil va influența profund piețele în următorul deceniu”, a declarat Radu Magdin, CEO Smartlink Communications. Acesta a subliniat că în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, familiile de business pot juca un rol esențial în relansarea economică.

La rândul său, Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, afirmă că înțelegerea modului în care funcționează aceste entități este „esențială pentru anticiparea tendințelor economice”, având în vedere rapiditatea cu care cresc și influențează investițiile globale.

Conform studiului, totalul activelor gestionate de birourile familiale este proiectat să depășească 5 trilioane de dolari până în 2030, cu 45% din investiții canalizate spre active alternative. Interesul pentru capitalul de risc este în creștere, în special în domenii precum tehnologie, sănătate și energie regenerabilă.

Analiza evidențiază și creșterea accelerată a investițiilor cu impact social și de mediu, cu rezultate directe în proiecte sustenabile și inițiative de responsabilitate socială. În același timp, persistă diferențe regionale: în America de Nord se preferă investițiile riscante în tehnologie, în timp ce în Europa abordarea este mai conservatoare, orientată către active stabile.

Studiul atrage atenția și asupra schimbărilor geopolitice, care împing family offices spre strategii regionale și colaborări selective, ceea ce ar putea remodela fluxurile investiționale globale.

Smartlink Communications și Banca Transilvania consideră că rolul acestor structuri financiare va deveni decisiv în anii următori, pe măsură ce economiile caută noi mecanisme de stabilitate și creștere într-un context marcat de volatilitate.

12 Nov. 2026, 15:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 15:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit  avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.