Preţurile petrolului au crescut luni, pe fondul optimismului privind cererea din China

Preţurile petrolului au crescut luni, în contextul în care semnele de îmbunătăţire a cererii pe piața chineză şi potenţialele întreruperi ale livrărilor din Canada au sprijinit preţurile să revină de la scăderea de 1 dolar pe baril consemnată în sesiunea precedentă.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 42 de cenţi, sau cu 0,5%, până la 83,21 dolari pe baril, notează Reuters.

Cele pentru ţiţeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 66 de cenţi, sau cu 0,8%, la 78,92 dolari pe baril.

Datele chineze din weekend au arătat că preţurile de consum au crescut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, în timp ce preţurile de la producători au continuat scăderile, semnalând o creştere a cererii interne.

De asemenea, guvernul intenţionează să aloce 1.000 de miliarde de yuani (138,26 miliarde de dolari) pentru a stimula sectoarele cheie ale economiei.

Preţurile petrolului au beneficiat de aşteptările privind cererea puternică de benzină din SUA, în timp ce asociaţia AAA a estimat că activităţile de călătorie din acest an pentru Ziua Memorialului vor fi cele mai ridicate din 2005, călătoriile rutiere urmând să atingă un record din 2000, mai arată sursa citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #cerere #petrol #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei