Big Brother: Când te poate monitoriza vecinul cu camera video

Prelucrarea datelor cu caracter personal prin intermediul unui sistem de supraveghere video utilizat în scopul protejării proprietății, poate avea loc în următoarele condiții, susține Central Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

1) În cazul în care camerele de supraveghere video captează în exclusivitate spațiul privat, utilizat de proprietarul/gestionarul camerelor pentru nevoi personale și de familie – prelucrarea de date cu caracter personal este exceptată de la aplicabilitatea Legii nr. 133/2011, potrivit art. 2 alin. (4), dacă prin această prelucrare nu se încalcă drepturile subiecților ale căror date sunt captate prin intermediul dispozitivelor.

2) În cazul în care unghiul de captare al camerelor de supraveghere video excede spațiul privat al proprietarului/gestionarului camerelor, utilizat pentru nevoi personale sau familiale, intervine aplicabilitatea legii precitate.

În acest caz, dacă unghiurile de captare ale camerelor sunt orientate către proprietatea privată a persoanelor terțe (inclusiv casele, ușile, geamurile apartamentelor, curțile vecinilor), atunci prelucrarea datelor prin intermediul acestor camere poate avea loc, doar în cazul deținerii consimțământului scris al persoanelor vizate.

Totodată, a fost constată încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, în partea ce ține de prelucrarea datelor cu caracter personal ale subiecților de date ce utilizează porțiunea de drum/stradă, monitorizată prin intermediul sistemului de supraveghere video reclamat, precum și a fost dispusă suspendarea prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în mod excesiv în raport cu scopul declarat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#suparveghere #instalare #video

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul rapiței înregistrează în 2025 cel mai bun sezon din istoria Republicii Moldova. În perioada iulie–octombrie, din țară au fost exportate 279 379 de tone de rapiță în stare brută, cel mai mare volum consemnat vreodată. Nivelul reprezintă o creștere de 3,65 ori față de aceeași perioadă a anului trecut și este cu 19% peste recordul sezonului 2023, considerat până acum etalonul maxim al ramurii, arată analiza economistului Iurie Rija.

Performanța este amplificată de reluarea procesării interne, pentru prima dată în ultimii 15 ani. În doar patru luni, Moldova a exportat suplimentar 38 524 de tone de ulei și șrot de rapiță, ceea ce ridică volumul total valorificat peste hotare la circa 318 mii tone. Din acest total, 88% reprezintă rapiță ca materie primă, iar 12% – produse procesate, semn că industria începe să recâștige teren pe segmentul valorii adăugate.

Estimările inițiale indicau o recoltă de aproximativ 300 mii de tone, însă realitatea depășește clar prognozele. Volumul total deja exportat — materie primă plus produse procesate — depășește nivelul recoltării estimate, confirmând un sezon ieșit din comun.

La nivel financiar, rapița stabilește un nou record absolut. Încasările din exporturi au ajuns la 2,523 miliarde de lei în primele patru luni ale sezonului — cea mai mare valoare raportată vreodată. Comparativ, în aceeași perioadă, Moldova încasa doar 597,7 milioane lei în 2022, 1,77 miliarde în 2023 și 670,6 milioane în 2024. Diferența este una colosală, pe fondul creșterii simultane a prețului și volumelor exportate. Prețul mediu a urcat la 9,03 lei/kg, cu 3% peste nivelul din 2024 și cu 20% peste cel din 2023.

Trendul robust s-a menținut și în toamnă. Doar în luna octombrie au fost exportate 21 600 de tone, la un preț mediu de 10 lei/kg, indicând o cerere solidă și constantă.

Piața rămâne concentrată: RUSAGRO-PRIM conduce detașat clasamentul exportatorilor, cu 78 591 de tone (28,1% din total). Urmează OROM-IMEXPO și VADALEX GRAINS, fiecare cu aproximativ 33,3 mii tone, cele trei companii cumulând 52% din piață.

Destinațiile confirmă orientarea accelerată spre Uniunea Europeană: România rămâne principala piață, cu 175 042 tone (preț mediu 8,96 lei/kg), urmată de Bulgaria cu 59 507 tone (9,35 lei/kg) și Grecia cu 19 205 tone (9,05 lei/kg). Împreună, aceste trei destinații absorb aproape 90% din exporturile moldovenești de rapiță.