Bilanțul armatelor după trei luni de război: Câte tancuri, avioane, elicoptere și drone au pierdut Rusia și Ucraina

22 Mai 2022, 14:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mai 2022, 14:10 // Actual //  bani.md

Rusia ar fi pierdut până acum în Ucraina peste 29.000 de militari, în aproape trei luni de război. La pachet cu pierderile umane vin și cele ale tehnicii militare: aproape 1.300 de tancuri, peste 3.000 de blindate, și 400 de avioane și elicoptere de luptă. De cealaltă parte, și Rusia publică bilanțul pagubelor produse Ucrainei și în continuare susține că a doborât mai multe avioane de luptă decât avea Ucraina în total pe hârtie la începutul războiului.

Ce trupe și echipamente militare ar fi pierdut Rusia

Bilanțul publicat de Armata Ucrainei:

29.050 de soldați (+200 față de ultima zi)

1.285 tancuri (+7)

3.141 de vehicule blindate de luptă (+25)

599 sisteme ale artileriei (+3)

201 de sisteme de lansare multiplă de rachete de artilerie MLRS

204 de avioane

170 de elicoptere

13 vase/bărci/nave

2.194 de vehicule (+16)

470 drone (+8)

107 rachete de croazieră (+3)

Cifrele prezentate de Ucraina nu pot fi verificate independent, în condițiile date, și trebuie privite cu un grad de scepticism.

Ce pierderi ar fi suferit Ucraina în războiul cu Rusia

Similar, și Rusia anunță că a provocat la rândul său pagube masive forțelor armate ucrainene. În ultimul său bilanț publicat pe Tass.ru, Rusia spune că a reușit să distrugă trei posturi de comandă și 26 de concentrări de trupe și echipamente militare rusești. Rusia spune că ar mai fi reușit să distrugă în ultima zi 11 drone ale ucrainenilor, dar nu mai zice nimic de avioane doborâte. În total, Rusia susține că a doborât 174 de avioane militare ucrainene, în condițiile în care Ucraina avea pe hârtie în total la începutul războiului doar 165 de avioane de luptă, din care nu toate erau complet operaționale.

Potrivit Rusiei, în total, de la debutul „operațiunii militare speciale”, forțele sale ar fi reușit să distrugă în Ucraina:

977 vehicule aeriene fără pilot

174 de avioane

125 elicoptere

317 de sisteme de rachete antiaeriene

3.198 de tancuri și alte vehicule blindate de luptă

408 de sisteme de lansare multiplă de rachete MLRS

1.622 sisteme de artilerie de câmp și mortiere

3.077 de unități de vehicule militare speciale

Nici datele prezentate de Rusia nu pot fi confirmate independent.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.