Bill Gates și Papa Francisc, în topul celor mai mari latifundiari. Unde se află regina Elisabeta

Lista celor mai mari proprietari de teren este plină de surprize. Citind diversele nume, constatăm de pildă că magnați renumiți, de la care ne-am putea aștepta să se afle în fruntea clasamentului, nici măcar nu figurează în top. Care este în schimb dominat de personaje sau entități, pe care mulți dintre noi nici nu le-ar avea probabil în vedere, precum Papa Francisc sau regina Elisabeta a II-a.

Anul trecut, site-ul Lovemoney.com a publicat un clasament foarte bine documentat al celor mai mari 101 de proprietari non-guvernamentali de teren, valabil pentru 2021 și care se bazează pe date provenite surse multiple. Topul, care-l are drept cel mai „modest” reprezentant pe Pham Nhat Vu, fratele bogătașului numărul unu al Vietnamului, care nu se poate lăuda decât cu 203.900 de hectare, stârnește între altele mirare prin faptul că este foarte sărac în americani, cel puțin în eșalonul său superior.

Adevărul e că primul mare proprietar privat din SUA care apare în top figurează abia pe locul 42. Și nu este vorba despre o singură persoană, ci despre familia Emmerson, care conduce compania Sierra Pacific Industries, unul dintre cei mai mari producători de cherestea din America și care deține, conform Land Report 100 din 2021, o suprafață de 942.917 hectare de teren.

urprinzător de mulți oameni își închipuie totuși că cel mai mare proprietar de teren din SUA (dacă nu chiar din lume), este confondatorul Microsoft, Bill Gates. De unde această falsă convingere? Totul a pornit, din câte se pare, de la datele publicate în 2021 în Land Report 100, un clasament al celor mai mari proprietari de teren din Statele Unite, conform cărora Gates a achiziționat treptat 98.000 de hectare, devenind astfel cel mai mai mare proprietar de terenuri agricole din SUA.

Pentru că unii au trecut cu vederea cuvântul cheie „agricole”, s-a născut o confuzie, astfel încât mulți au concluzionat că Gates este cel mai mare proprietar de teren din SUA. Însă adevărul e că Bill Gates însuși a negat până și că ar fi cel mai mare proprietar de teren agricol din țara sa. Un purtător de cuvânt al miliardarului a declarat pentru Reuters că informația e infirmată inclusiv de datele publicate de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDAP).

La prima vedere, între cei trei nu există nicio legătură. În realitate, Regina Elisabeta a II-a, Biserica Catolică și inuiții din Nunavut au ceva foarte, foarte important de împărțit: podiumul celor mai mari proprietari de teren din lume. Topul e condus de la mare distanță de Regina aflată în fruntea Commonwealthului și care deține nu milioane, ci miliarde de hectare. Mai precis, 2,7 miliarde, adică o șesime din suprafața de teren disponibilă pe întreg mapamondul. De notat este însă că, deși terenurile nu sunt considerate proprietate guvernamentală, ele nu se află nici în proprietatea privată a Elisabetei a II-a, care nu are de pildă posibilitatea să le vândă.

#gates #terenuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a lansat astăzi licitația pentru construcția centralelor eoliene cu o capacitate totală de 170 MW, cu obligația instalării sistemelor de stocare a energiei de 44 MWh. Anunțul a fost publicat în Monitorul Oficial, precum și pe pagina web oficială a instituției.

Licitația marchează o premieră pentru Republica Moldova, prin includerea componentei de stocare a energiei electrice, măsură menită să crească flexibilitatea și fiabilitatea sistemului energetic național, precum și să contribuie la echilibrarea curbei de generare a energiei electrice.

Potrivit Ministerului Energiei, potențialii investitori vor putea solicita clarificări până la data de 1 februarie 2026, iar depunerea ofertelor este prevăzută pentru perioada 16 februarie – 31 martie 2026. De asemenea, pe 29 ianuarie 2026 va fi organizată o conferință a investitorilor, în cadrul căreia vor fi discutate prevederile documentației de licitație și procedura de desfășurare a acesteia.

Câștigătoare vor fi declarate ofertele care propun cel mai mic preț, sub plafonul de 1,44 lei, fără a depăși capacitatea cumulativă de 170 MW. Centralele eoliene vor fi realizate în baza schemei de sprijin „preț fix / primă variabilă”.

Autoritățile estimează că implementarea acestei licitații va contribui la majorarea ponderii energiei regenerabile cu 5,8%, în vederea atingerii obiectivului național de 30% energie din surse regenerabile până în anul 2030. Împreună cu prima licitație, de 165 MW, energia eoliană ar urma să acopere aproximativ 11,4% din acest obiectiv.

Totodată, noile investiții sunt estimate să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 1,4 milioane de tone de CO₂, echivalentul emisiilor anuale generate de aproximativ 310.000 de autoturisme.