Bloomberg: Paradoxul crizei energetice din Europa. Continentul are prea multe gaze

Lipsită de livrările ruseşti pe care s-a bazat mult timp, Europa s-a grăbit să importe gaze lichefiate din întreaga lume iar acum combinaţia între vremea neobişnuit de caldă şi livrările mari de gaze lichefiate face ca depozitele de gaze să fie aproape pline înainte ca europenii să dea drumul la termostate, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Există în continuare riscuri pentru perioada următoare, în condiţiile în care un val de frig ar putea obliga Europa să recurgă la gazele din depozite. În plus, guvernele din regiune urmăresc cu atenţie ameninţările cu privire la posibile sabotaje ale unor active energetice care ar putea perturba piaţa. Dar cu toate acestea, la finele lunii octombrie, continentul european este într-o poziţie mai bună decât sperau decidenţii.

„Excesul de gaze din Europa este aşteptat să dureze cel puţin până în decembrie. Este puţin probabil ca Europa să înregistreze un val de frig prelungit în noiembrie”, spune Giacomo Masato, analist şef la firma italiană de energie Illumia.

În paralel, preţurile la gaze sunt la cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele patru luni, chiar dacă cotaţiile futures pentru luna februarie sunt cu 44% peste cele din luna noiembrie, ceea ce arată că piaţa se aşteaptă ca problemele pe partea de ofertă să persiste.

Toate acestea înseamnă că reducerea cantităţii de gaze utilizate, în pofida mirajului preţurilor mici, rămâne esenţială. Potrivit analiştilor de la Timera Energy, pe ansamblul anului 2022, cererea de gaze ar urma să scadă cu 7-9%, în principal ca urmare a închiderii unor mari consumatori industriali, ceea ce înseamnă că nu va fi atinsă ţinta UE privind o reducere a consumului cu 15%.

„Capacitatea Europei de a face faţă unor crize paralele în domeniul electricităţii şi gazelor naturale, în următorii doi ani, depinde în mare parte de capacitatea sa de a reduce cererea. Credem că această criză este departe de sfârşit”, susţin analiştii de la Timera.

Pentru moment însă, tancurile încărcate cu gaze lichefiate continuă să sosească. Potrivit Bloomberg, în cursul acestei luni Europa de Nord-Vest ar urma să primească 82 de tancuri cu gaze lichefiate, cu 19% mai multe decât în septembrie. Şi mai multe vase stau mai mult la aşa-numitele facilităţi plutitoare de stocare în aşteptarea unor preţuri mai mari dar şi pentru că există capacităţi limitate de a primi combustibil, susţine brokerul de nave Fearnleys A/S. Situaţia ar putea persista până la mijlocul lunii ianuarie, este de părere Oystein Kalleklev, director general la firma norvegiană Flex LNG Ltd. care deţine nave specializate în transportul de gaze lichefiate.

Însă chiar dacă preţurile scad pentru moment, cererea venită din Asia ar putea să crească iar Rusia ar putea pune punct livrărilor de gaze care tranzitează Ucraina, fie intenţionat fie din cauza deteriorării infrastructurilor în contextul continuării luptelor. Ambele elemente ar putea pune presiune pentru creşterea preţurilor şi ar face umplerea depozitelor mai dificilă în anul care va veni.

Între timp, miniştrii europeni ai Energiei discută un plafon temporar impus preţurilor de referinţă la gaze. Unul dintre principalele argumente împotriva acestei soluţii este că ar face mai dificilă pentru Europa atragerea de gaze lichefiate de care va avea nevoie la iarnă.

#Energie #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O simplă carte de identitate elenă cu numele „Stanislav Kirsanov” a declanșat lanțul de suspiciuni care a dus, în final, la reținerea oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc de către Direcția Greacă de Combatere a Criminalității Organizate. Documentul, cu date false, a fost descoperit inițial în cadrul unei anchete privind furturi de mașini, desfășurată la o reprezentanță auto din vestul Atenei.

Potrivit presei elene, identitatea „Kirsanov” avea trăsături suspecte care au stârnit interesul anchetatorilor, iar documentul a fost anulat de autorități. În mod inexplicabil, persoana care îl folosea — fără a ști că este investigat — a insistat prin avocat să-i fie restituit documentul, fapt care a crescut suspiciunile poliției, scrie publicația din grecia Thetoc.

În cele din urmă, s-a dovedit că „Kirsanov” era, de fapt, nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, unul dintre cei mai căutați fugari din Republica Moldova. Numele „Kirsanov” figura nu doar pe buletinul elen, ci și pe un pașaport grecesc fals, parte dintr-o colecție de 17 acte de identitate găsite asupra sa. Printre acestea se numărau inclusiv pașapoarte din Vanuatu și Irak.

Anchetatorii au descoperit că vila luxoasă din zona Voulas, unde Plahotniuc locuia, era închiriată pe un alt nume, iar viața sa în Grecia era perfect mascată. Autoritățile susțin că timp de un deceniu, Plahotniuc a orchestrat așa-numita „furtul secolului” din sistemul bancar moldovenesc, folosindu-se de poziția sa în fruntea Partidului Democrat.

Prejudiciul estimat: peste 128 milioane de euro și 66 milioane de dolari, delapidați prin opt companii și trei bănci comerciale din Moldova – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În unul dintre cazuri, Plahotniuc ar fi folosit numele unuia dintre copiii săi pentru a înregistra o firmă fantomă.

Pentru a scoate banii din Moldova, rețeaua creată de oligarh a folosit firme-paravan înregistrate în Hong Kong și Emiratele Arabe Unite, cu destinație finală o companie din Lituania. În acest mecanism complex ar fi fost implicat și un alt oligarh fugar — Ilan Șor, lider pro-rus de origine israeliană al unui partid eurosceptic din Moldova.

Șor, dat în urmărire internațională și condamnat la 15 ani de închisoare, se ascunde din 2019 în Israel, iar autoritățile moldovenești cer în continuare extrădarea lui. În 2022, SUA l-au inclus pe o listă de sancțiuni pentru „corupție sistematică și campanii de influență malefică”.

Tot în avionul care urma să decoleze spre Dubai se afla și fostul kickboxer și deputat moldovean Constantin Țuțu, reținut împreună cu Plahotniuc. Acesta este vizat de o alertă roșie emisă de Rusia, unde este acuzat de implicare într-o organizație criminală care făcea trafic de droguri la scară mare. Gruparea cumpăra cantități mari de stupefiante din Maroc, pe care le transporta prin Spania în Federația Rusă.