BNM aplică măsuri de politică monetară pentru a reduce impactul șocurilor asupra economiei

Analiza și evaluarea informațiilor macroeconomice recente asociate mediului extern și intern, în special accelerării inflației din ultima perioadă, au determinat Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei să se întrunească într-o ședință extraordinară. În cadrul acesteia, a fost decis cu vot unanim, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,0 puncte procentuale până la 8,50 la sută anual. Totodată, se vor mări cu 2,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 10,50 și, respectiv, până la 6,50 la sută anual.

În același timp, se mărește norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 februarie–15 martie 2022, cu 2,0 puncte procentuale și se stabilește în mărime de 28,0 la sută din baza de calcul. Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă rămâne neschimbată.

Configurarea politicii monetare are scopul să tempereze presiunile inflaționiste, astfel încât să diminueze efectul șocurilor asupra economiei pentru o revenire mai rapidă a acesteia în echilibru. La asemenea măsuri recurg băncile centrale, care pe fundalul intensificării inflației la nivel global, își revizuiesc prognozele de inflație în sens ascendent pentru trimestrele ce urmează.

Accelerarea inflației din ultima perioadă denotă vulnerabilitatea procesului inflaționist autohton față de evoluțiile din mediul extern, explică accelerarea inflației din ultima perioadă, care se datorează preponderent șocurilor de ofertă din perspectiva creșterii prețurilor internaționale și regionale la produsele alimentare, la resursele energetice și la alte materii prime cu repercusiuni asupra prețurilor de import. Totodată, presiuni asupra inflației se manifestă și din partea cererii în contextul creșterii venitului disponibil și al creditării de consum, care au susținut majorarea prețurilor subcomponentelor inflației de bază, dar și a prețurilor la produsele alimentare.

În acest context, creditele noi acordate în moneda națională au menținut tendința de creștere și în luna decembrie 2021 în proximitatea maximelor istorice, volumul acestora majorându-se cu 46.7 la sută în termeni anuali.

Astfel, majorarea ratei de bază în combinație cu majorarea normei rezervelor obligatorii sunt orientate spre diminuarea ritmurilor de creștere a creditelor de consum, care la moment au un impact puternic proinflaționist și totodată pune presiuni asupra deficitului contului curent al balanței de plăți, balanței comerciale și cursului de schimb.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să vină cu măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare a stabilității prețurilor.

#politcă monetară #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.