Costul politic al renegocierii contractului cu Gazprom: „Cedări în problema transnistreană sau a cursului proeuropean”

Analistul Gheorghe Cojocaru susține că există un context internațional extrem de complicat pe piața energetică. Or, Republica Moldova nu este ocolită de ceea ce se întâmplă pe piața energetică internațională.

Da, într-adevăr, există un context internațional extrem de complicat pe piața energetică, iar așa după cum bine s-a menționat deja în analizele unor experți în materie de la Chișinău sau de către reprezentanții actualei puteri, orice cerință de renegociere a contractului cu Gazprom-ul va fi condiționată politic”, a explicat Cojocaru, într-o intervenție pentru Radio Europa Liberă.

Potrivit lui, Republica Moldova ar plăti mult mai scump în cazul unor cedări politice.

Prețul politic care ar putea să i se pretindă Republicii Moldova, fie că s-ar avea în vedere anumite cedări în problema transnistreană sau în privința cursului său proeuropean, ar putea s-o coste mai scump decât creșterile reale ale prețului la gazele livrate din Federația Rusă. Odată semnat contractul cu Gazprom-ul, guvernarea de la Chișinău nu pare să aibă în mânecă vreo ofertă tentantă, cel puțin până la proba contrarie, pentru a obține alte condiții de livrare a gazelor decât cele deja contractate”, a mai spus Cojocaru.

Republica Moldov se află în pragul unei crize energetice, în condițiile în care din 1 ianuarie curent Republica Moldova achită 646 USD pentru mia de metri cubi, cu 200 USD mai mult. Or, Moldovagaz în următoarele zile trebui să achite un avans de 63 mil. de euro către Gazprom pentru consumul de gaze din luna ianuarie. Compania analizează opțiunea de creștere suplimentară a tarifelor la gaz. Vicepremierul Andrei Spînu susține că dacă va fi menținut acest preț, tariful la gaze pentru consumatorii finali ar putea ajunge la 14 lei și 70 de bani fără TVA.

#cost #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.