BNM arată o economie tot mai avidă de finanțare! Plus 21,5 miliarde de lei într-un an

Datele Băncii Naționale a Moldovei pentru luna iulie 2026 arată o accelerare vizibilă a finanțării economiei, în timp ce depozitele populației și companiilor continuă să crească. Soldul cererilor față de economie a ajuns la 118,3 miliarde de lei, cu 1,2% mai mult decât în iunie și cu 22,2% peste nivelul din iulie 2025.

Ritmul anual al cererilor față de economie este semnificativ mai mare decât cel al masei monetare și al depozitelor bancare. În timp ce creanțele asupra economiei au avansat cu 22,2% într-un an, depozitele au crescut cu 13,9%, iar masa monetară M3 – cu 13,4%.

În termeni absoluți, soldul cererilor față de economie s-a majorat cu aproape 21,5 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 118,303 miliarde de lei.

Cea mai mare parte, circa 90,1 miliarde de lei, este reprezentată de cererile în moneda națională, iar alte 28,2 miliarde de lei – de cele în valută. În iulie, componenta în lei a crescut cu 1,4% față de luna precedentă, în timp ce cea în valută, exprimată în lei, a avansat cu 0,3%.

Exprimat în euro, soldul cererilor față de economie în valută a constituit 1,403 miliarde de euro, în creștere cu 0,5% față de iunie.

Datele BNM arată că societățile comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat concentrează o parte importantă a finanțării: aproximativ 32,4 miliarde de lei în moneda națională și încă 25,5 miliarde de lei echivalent în valută. În total, acestea însumează circa 57,9 miliarde de lei.

În același timp, depozitele bancare au continuat să crească și au ajuns la 148,859 miliarde de lei. Față de iunie, acestea s-au majorat cu 0,8%, iar comparativ cu iulie 2025 – cu 13,9%, ceea ce înseamnă un plus de peste 18,1 miliarde de lei într-un singur an.

Din totalul depozitelor, aproximativ 99,5 miliarde de lei sunt păstrate în moneda națională, iar echivalentul a 49,4 miliarde de lei – în valută. În iulie, depozitele în lei au crescut cu 0,4%, iar cele în valută au avansat într-un ritm mai rapid, de 1,5%.

Masa monetară M3 a depășit pentru prima dată pragul de 202 miliarde de lei, ajungând la 202,213 miliarde de lei. Aceasta a crescut cu 1,864 miliarde de lei, sau 0,9%, într-o singură lună și cu aproape 23,9 miliarde de lei, respectiv 13,4%, față de iulie 2025.

Structura masei monetare arată că 28,7% reprezintă depozite la vedere în lei, 26,4% – bani aflați efectiv în circulație, 20,5% – depozite la termen în lei, 13,4% – depozite la vedere în valută, iar 11,1% – depozite la termen în valută.

În contrast cu expansiunea masei monetare, baza monetară a scăzut în iulie cu 949 milioane de lei, sau 1,1%, până la 84,641 miliarde de lei. Totuși, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, aceasta rămâne mai mare cu 3,5%.

Datele BNM indică astfel o tendință clară: finanțarea economiei se extinde mult mai rapid decât masa monetară și depozitele, în condițiile în care cererile față de economie au înregistrat în iulie cea mai puternică dinamică anuală dintre principalii indicatori monetari, peste 22%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #economie #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina