Moldovenii au scos din bănci aproape un miliard de lei net într-o singură lună

În luna iulie 2026, din casele băncilor din Republica Moldova au fost eliberate cu 713 milioane de lei mai multe mijloace bănești în numerar decât au fost încasate, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Volumul total al încasărilor de numerar a constituit 17,289 miliarde de lei, în creștere cu 608 milioane de lei, sau 3,6%, comparativ cu luna iulie 2025.

În același timp, volumul eliberărilor de numerar a ajuns la aproximativ 18 miliarde de lei. Astfel, fluxul net de numerar din sistemul bancar a fost negativ, eliberările depășind încasările cu 713 milioane de lei.

Cea mai mare sursă de numerar care intră în casele băncilor rămâne comercializarea mărfurilor de consum. În iulie, încasările din această categorie au însumat 10,665 miliarde de lei, reprezentând 61,7% din total.

Față de aceeași lună din 2025, încasările provenite din comercializarea mărfurilor de consum au crescut cu 710 milioane de lei, sau 7,1%. Practic, această categorie a generat cea mai mare parte a creșterii încasărilor de numerar raportate de bănci.

Datele BNM arată că încasările totale au urcat de la aproximativ 16,7 miliarde de lei în iulie 2025 la 17,3 miliarde de lei în iulie 2026. După minimul de 12,4 miliarde de lei înregistrat în februarie, fluxurile de numerar au revenit puternic, depășind în iulie inclusiv nivelurile din prima parte a anului.

Și eliberările de numerar s-au majorat. În iulie 2026 acestea au ajuns la circa 18 miliarde de lei, față de aproximativ 17,7 miliarde de lei în aceeași lună a anului trecut.

O parte importantă a banilor retrași continuă să provină de la bancomate. Eliberările prin ATM au urcat la aproximativ 7,6 miliarde de lei în iulie, comparativ cu 7,1 miliarde de lei cu un an mai devreme, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 6,8%.

În schimb, numerarul utilizat pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice a coborât la circa 4,8 miliarde de lei, fiind cu aproximativ 3,4% mai mic decât în iulie 2025.

Evoluția arată că, deși volumul numerarului care intră în sistemul bancar este în creștere, cererea pentru bani cash rămâne și mai ridicată. În iulie, băncile au pus în circulație, net, peste 700 de milioane de lei în numerar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #leu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina