Tofan recunoaște paradoxul: motorina ieftină din Moldova riscă să dispară de pe piață

28 Iul. 2026, 12:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Iul. 2026, 12:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova are în prezent cel mai mic preț la motorină din regiune datorită mecanismului de reglementare aplicat de stat, însă această situație creează riscul ca volumele disponibile să fie redirecționate către piețe unde carburanții se vând mai scump, a declarat premierul Vasile Tofan, în contextul măsurilor adoptate de Guvern pentru prevenirea unui deficit de motorină.

„Avem cel mai mic preț din regiune la motorină pentru că reglementăm prețul. La ziua de ieri, prețul era de 30 de lei și 71 de bani. În Ucraina, unde piața este liberă, motorina costă echivalentul a 35 de lei, iar în România este de aproape 40 de lei”, a declarat șeful Executivului.

Potrivit premierului, avantajul unui preț mai mic pentru consumatori și agricultori vine însă cu un efect secundar nedorit.

„Partea bună este că avem cele mai joase prețuri. Partea rea este că, atunci când apare un deficit de motorină pe piață, volumele merg acolo unde prețurile sunt mai mari”, a explicat Tofan.

Șeful Guvernului a afirmat că autoritățile încearcă să găsească un echilibru între menținerea unor prețuri accesibile și asigurarea unor volume suficiente de carburanți pe piața internă.

„Provocarea pentru noi este să găsim balanța între a menține prețurile cât mai joase, pentru că dorim acest lucru pentru consumatori și agricultori, dar să nu permitem apariția unui deficit în care volumele să migreze către piețele cu prețuri mai mari”, a spus premierul.

Vasile Tofan a subliniat că Republica Moldova este singura țară din regiune care reglementează prețurile la carburanți, spre deosebire de România și Ucraina, unde piața este complet liberalizată.

„Suntem unica țară care are prețul reglementat. În România și în Ucraina, vecinii și concurenții noștri pentru această motorină, prețurile sunt total liberalizate. Este un aspect important pe care trebuie să-l discutăm”, a declarat acesta.

Premierul a dat asigurări că Guvernul nu intenționează să renunțe la actualul mecanism de reglementare, însă va adopta măsuri pentru a preveni lipsa carburanților.

„Intenționăm să menținem acest mecanism de reglementare. Este foarte important să controlăm în continuare prețurile și să nu permitem excesele, dar în același timp să gestionăm atent modul în care ne asigurăm că avem suficiente volume și că acestea nu pleacă spre regiuni unde prețurile sunt mai mari”, a conchis Tofan.

26 Oct. 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.