Șchendra: Businessul ezită să investească, deși băncile i-ar putea credita

În Republica Moldova asistăm la o situație paradoxală și cu efecte negative încă greu de cuantificat. În loc cetățenii prin depozite să finanțeze dezvoltare economiei, asistăm la o situație diametral opusă, agenții economici în loc să investească banii, îi depun în bănci și finanțează consumul populației.

Băncile dispun de capital și lichidități suficiente pentru a majora portofoliul de credite și pentru persoanele juridice. Părerea mea este că cererea de credite de la agenții economici nu este una foarte mare. Probabil, businessul nu vede, deocamdată, o perspectivă foarte clară de dezvoltare sau nu vine cu proiecte investiționale care ar necesita finanțare din partea băncilor. Dar, actualmente, băncile au capacitatea să ofere aceste credite în cazul în care va exista cerere din partea agenților economici”, a declarat viceguvernatorul BNM, Constantin Șchendra într-un interviu pentru bani.md.

În ceea ce privește creditarea persoanelor fizice, BNM se arată îngrijorată de majorarea portofoliului.

Ceea ce ține de creditarea persoanelor fizice, în special creditele de consum care ne îngrijorează și pe noi, monitorizăm foarte atent ca practicile de creditare ale băncilor comerciale să fie unele sănătoase. Creșterea acestui subportofoliu trebuie să fie una sustenabilă, băncile trebuie să analizeze foarte bine dacă acele persoane fizice pe care le creditează au capacitatea de a rambursa acești bani, ca să nu ajungem în situația în care populația este supraîndatorată”, a punctat Șchendra.

Viceguvernatorul atrage atenția asupra riscului de nerambursare a creditelor. „În prezent, lucrăm cu colegii de la CNPF asupra unor reglementări macroprudențiale, care ar veni să amelioreze situația privind creditarea persoanelor fizice pentru a proteja cetățenii noștri de supraîndatorarea respectivă. În scurt timp, urmează ca aceste măsuri macroprudențiale, pe care intenționăm să le implementăm, să fie prezentate și publicului larg, atât pentru bănci, cât și pentru organizațiile de creditare nebancară”.

Potrivit ultimelor date BNM, volumul depozitelor în sistemul bancar a crescut cu 2,5 miliarde lei de la 84,8 miliarde în iulie 2021 la 87,3 miliarde lei în octombrie. Însă această creștere este exclusiv din contul agenților economici, care în această perioadă și-au majorat depozitele în bănci cu aproape 2,7 miliarde lei. În același timp depozitele populației s-au redus cu aproape 130 milioane lei. Agenții economici în loc să investească banii în dezvoltarea afacerilor și să atragă credite pentru aceasta, ei din contra decid să-și înghețe banii în băncii.

#sold #depozite #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația fiscală elenă va invita peste 20.000 de contribuabili greci să explice cum reușesc să cheltuiască mai mult decât câștigă la începutul anului 2024, în condițiile în care verificările încrucișate extinse la peste 3,8 milioane de contribuabili cu venituri declarate sub 10.000 de euro au dus la depistarea unor discrepanțe între venituri și cheltuieli, scrie Kathimerini.

Contribuabilii în cauză vor fi nevoiți să ofere câteva detalii fiscului, întrucât surse din Ministerul Economiei și Finanțelor Naționale și din administrația fiscală afirmă că este imposibil să trăiești, de exemplu, cu 250.000 de euro pe an și să declari un venit de 10.000 de euro.

Potrivit informațiilor, în această etapă, administrația fiscală a solicitat mai multe detalii de la instituțiile bancare, deoarece în unele cazuri discrepanțele înregistrate sunt uluitoare. De exemplu, au fost identificați unii contribuabili cu venituri zero, care, pe baza datelor bancare, prezintă cheltuieli mari prin intermediul cardurilor, având în același timp remitențe mari în conturile pe care le dețin în străinătate.

După finalizarea verificărilor suplimentare, unii contribuabili vor primi o fișă de verificare, iar altora li se va cere să demonstreze că nu există încălcări fiscale.

Cei care nu vor reuși, se vor confrunta cu verificări pentru veniturile și cheltuielile pe cinci ani, în timp ce vor fi aplicate impozitele și amenzile prevăzute în cazurile de ascundere a materiei impozabile.

După cum a spus șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), Giorgos Pitsilis, un total de 80 de milioane de date au fost încrucișate în 3,8 milioane de declarații fiscale pentru 2022 cu venituri familiale anuale de până la 10.000 de euro. Au fost identificați în total 440.000 de contribuabili cu discrepanțe, dintre care 420.000 aveau discrepanțe minore și pot fi verificați într-o a doua fază.

Prin compararea veniturilor declarate cu costul vieții, înregistrat electronic, AADE a urmărit să îi identifice pe cei care își ascund veniturile reale. Datele din conturile bancare, plățile cu cardul, facturile de electricitate, telefonia mobilă și o serie de informații privind diverse plăți au fost comparate cu veniturile declarate de contribuabili.