BNM menține la nivelul actual valorile principalelor instrumente de politică monetară

20 Iun. 2024, 19:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Iun. 2024, 19:30 // Actual //  bani.md

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis în unanimitate să mențină ratele principale ale instrumentelor de politică monetară la nivelurile actuale. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt rămâne la 3,60% anual.

Ratele de dobândă la creditele overnight se mențin la 5,60%, la operațiunile repo la 3,85%, și la depozitele overnight la 1,60% anual.

Decizia BNM are ca scop continuarea efectelor măsurilor stimulative adoptate anterior, care se vor manifesta în perioadele următoare datorită decalajelor în transmisia acestora. Această măsură urmărește asigurarea unui nivel al inflației în limitele intervalului țintit, stimularea cererii agregate, încurajarea consumului, echilibrarea economiei naționale și ancorarea așteptărilor inflaționiste.

Informațiile macroeconomice recente confirmă principalele ipoteze și concluzii ale celui mai recent raport asupra inflației al BNM, susținând validitatea ultimei prognoze economice.

Banca Națională monitorizează îndeaproape procesul dezinflaționist și evaluează riscurile și incertitudinile asociate, pentru a putea ajusta politicile în vederea readucerii inflației la ținta de 5,0%, considerată optimă pentru creșterea și dezvoltarea economiei Republicii Moldova pe termen mediu.

Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru luna august 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.