BNM primește o nouă armă pentru crize. Va putea împrumuta Fondul de garantare a depozitelor

Banca Națională a Moldovei ar putea primi dreptul de a acorda împrumuturi de urgență Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, dacă va exista riscul afectării stabilității financiare. Prevederea se regăsește în proiectul de lege privind consolidarea independenței BNM, votat de Parlament în prima lectură.

Potrivit documentului, BNM va putea acorda astfel de împrumuturi „în situații de urgență”, în baza propriei evaluări, însă doar în mod excepțional și pentru o perioadă de cel mult 90 de zile.

Finanțarea va trebui să fie garantată integral cu valori mobiliare de stat emise de Ministerul Finanțelor și/sau cu alte active ale Fondului, acceptate de BNM drept garanții eligibile.

Proiectul mai prevede consolidarea independenței Băncii Naționale față de autoritățile politice. Astfel, BNM și membrii organelor sale de conducere nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului ori altor autorități publice, iar acestea, la rândul lor, nu vor putea încerca să influențeze deciziile băncii centrale.

Totodată, Curtea de Conturi va putea audita legalitatea și regularitatea cheltuielilor și investițiilor de capital ale BNM, însă controlul extern nu va putea interveni în deciziile ce țin de politica monetară și valutară, administrarea rezervelor internaționale sau supravegherea financiară.

Documentul întărește și interdicția finanțării sectorului public de către banca centrală, în conformitate cu regulile Uniunii Europene. În același timp, proiectul pregătește cadrul legal pentru integrarea BNM în Sistemul European al Băncilor Centrale, unele prevederi urmând să intre în vigoare odată cu aderarea Republicii Moldova la UE.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.