BNM scumpește creditul: dobânda-cheie urcă la 6,5% pe fondul presiunilor inflaționiste externe

Banca Națională a Moldovei a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 5% la 6,5% anual, într-o încercare de a tempera presiunile inflaționiste tot mai accentuate la nivel global.

Decizia a fost luată cu vot unanim de Comitetul executiv al BNM. În același timp, rata dobânzii la creditele overnight a fost stabilită la 8,5%, iar cea la depozitele overnight la 4,5%. Normele rezervelor obligatorii au fost menținute neschimbate 18% pentru mijloacele în lei și 26% pentru valuta liber convertibilă.

Potrivit BNM, măsura vine pe fondul creșterii inflației, alimentată de scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime la nivel mondial, în contextul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Rata anuală a inflației a ajuns la 5,81% în martie 2026, peste estimările anterioare.

Un factor important îl reprezintă și perturbările din zona Golfului Persic, inclusiv blocarea Strâmtorii Ormuz, care a dus la majorarea prețurilor la petrol și gaze naturale.

Pe plan extern, întărirea dolarului american și deprecierea monedei euro adaugă presiuni suplimentare asupra prețurilor, iar mai multe bănci centrale din lume sunt așteptate să adopte politici similare de înăsprire monetară.

În pofida acestor riscuri, economia Republicii Moldova a început anul cu evoluții pozitive. Producția industrială a crescut cu 2,8%, agricultura cu 8,6%, iar comerțul cu amănuntul a înregistrat un avans de 16,3%.

BNM avertizează însă că riscurile externe rămân ridicate, în special din cauza războiului din Ucraina, a instabilității din Orientul Mijlociu și a posibilei încetiniri economice în Europa.

Banca centrală anunță că va continua să monitorizeze atent situația și este pregătită să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a menține stabilitatea prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #credit #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.