Bolojan: Până în 2030, România va fi conectată prin autostrăzi și drumuri expres cu Republica Moldova și Ucraina

Până în 2029-2030, România va fi legată de Republica Moldova și Ucraina printr-o rețea de autostrăzi și drumuri expres, ca parte a programului de finanțare SAFE, a anunțat premierul României, Ilie Bolojan.

Vineri, Guvernul de la București a finalizat procedurile pentru pregătirea aplicației de finanțare, care va fi discutată luni în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ulterior transmisă Comisiei Europene. „În următoarele două luni aplicația va fi analizată, iar până la finalul primului trimestru al anului viitor vom ști exact proiectele care vor fi finanțate prin programul SAFE”, a precizat Bolojan.

Aplicația totalizează 16,6 miliarde de euro, dintre care 4,2 miliarde sunt destinate infrastructurii, iar peste 12 miliarde vor finanța dotările pentru Armată, Ministerul de Interne și alte structuri de apărare. Pe partea de transport, peste 90% din fonduri vor fi alocate tronsoanelor de autostradă care leagă Pașcani de Ungheni și Republica Moldova, precum și Pașcani – Siret, spre Ucraina.

„Aceasta înseamnă că lucrările începute între București și Pașcani vor continua, astfel încât până în 2029-2030 și aceste secțiuni să fie finalizate. Nordul României va fi conectat la sud, atât pe relația Ucraina-București, cât și pe ruta Republica Moldova-Iași-București”, a subliniat premierul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#drumuri expres #ilie bolojan #autostrada moldovei #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.