Linia electrică spre Cuciurgan rămâne în picioare. Junghietu: Nu va fi tăiată după lansarea LEA Vulcănești–Chișinău

21 Nov. 2025, 16:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Nov. 2025, 16:28 // Actual //  Grîu Tatiana

Linia electrică care unește sudul Moldovei cu Centrala de la Cuciurgan va rămâne operațională și după punerea în funcțiune, în această iarnă, a noii linii Vulcănești–Chișinău. Precizarea a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni TV, care a subliniat că vechea infrastructură nu va fi tăiată sau scoasă din uz.

„Linia va rămâne in picioare, nu va fi tăiată sau dată la fier vechi, deși are o vechime mai mare. Linia de la Vulcănești la MGRES va rămâne. Centrala de la MGRES este un nod energetic esențial, conectat inclusiv cu sudul Ucrainei. Fluxurile energetice vor continua să circule, dar noi nu mai luăm niciun kilowatt de acolo”, a declarat ministrul.

Potrivit lui, în prezent, Centrala de la Cuciurgan produce energie electrică doar pentru regiunea transnistreană.

„Produc energie necesară doar pentru consumul local, între 2 și 2,8 milioane de metri cubi. Sunt 12 blocuri energetice dintre care funcționează doar 8. Corespunzător la capacitatea centralei doar un bloc este funcțional acum prin care se asigură necesarul de energie și stabilitatea în rețea”, a explicat Junghietu.

Construcția liniei de transport Vulcănești-Chișinău a început în aprilie 2024, iar acum câteva zile s-a anunțat că a fost instalat ultimul stâlp. În următoarele 60 de zile linia va fi energizată treptat, fiind verificată funcționalitatea și siguranța acesteia. Cheltuielile de construcție, potrivit ministrului Energiei, ajung la 60 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.