Linia electrică spre Cuciurgan rămâne în picioare. Junghietu: Nu va fi tăiată după lansarea LEA Vulcănești–Chișinău

21 Nov. 2025, 16:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Nov. 2025, 16:28 // Actual //  Grîu Tatiana

Linia electrică care unește sudul Moldovei cu Centrala de la Cuciurgan va rămâne operațională și după punerea în funcțiune, în această iarnă, a noii linii Vulcănești–Chișinău. Precizarea a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni TV, care a subliniat că vechea infrastructură nu va fi tăiată sau scoasă din uz.

„Linia va rămâne in picioare, nu va fi tăiată sau dată la fier vechi, deși are o vechime mai mare. Linia de la Vulcănești la MGRES va rămâne. Centrala de la MGRES este un nod energetic esențial, conectat inclusiv cu sudul Ucrainei. Fluxurile energetice vor continua să circule, dar noi nu mai luăm niciun kilowatt de acolo”, a declarat ministrul.

Potrivit lui, în prezent, Centrala de la Cuciurgan produce energie electrică doar pentru regiunea transnistreană.

„Produc energie necesară doar pentru consumul local, între 2 și 2,8 milioane de metri cubi. Sunt 12 blocuri energetice dintre care funcționează doar 8. Corespunzător la capacitatea centralei doar un bloc este funcțional acum prin care se asigură necesarul de energie și stabilitatea în rețea”, a explicat Junghietu.

Construcția liniei de transport Vulcănești-Chișinău a început în aprilie 2024, iar acum câteva zile s-a anunțat că a fost instalat ultimul stâlp. În următoarele 60 de zile linia va fi energizată treptat, fiind verificată funcționalitatea și siguranța acesteia. Cheltuielile de construcție, potrivit ministrului Energiei, ajung la 60 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.