Bomba cifrelor: 1,9 miliarde de euro de la UE? Ioniță spune adevărul: Ajung doar să plătim datoriile vechi

Ajutorul financiar promis de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde de euro – este privit de unii cu entuziasm, de alții cu scepticism, însă, în realitate, această sumă nu acoperă decât o parte din nevoile urgente ale țării, avertizează economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză recentă.

Potrivit lui Ioniță, dacă ne uităm la experiența ultimilor patru ani (2021–2024), în care Moldova a trecut prin crize multiple – pandemie, criză energetică, război în regiune – observăm un model clar: din cele 4,4 miliarde de euro atrase în această perioadă, doar 17% au fost granturi (743 milioane euro), iar restul au fost împrumuturi interne și externe. Mai grav, aproape jumătate din acești bani – adică 2 miliarde de euro – s-au dus direct pe dobânzi (750 milioane euro) și rambursarea creditelor vechi (1,25 miliarde euro).

Astfel, din cei 4,4 miliarde de euro atrași, doar 2,4 miliarde de euro au fost efectiv disponibili pentru investiții concrete: reparații de drumuri, achiziții de gaze naturale sau alte proiecte punctuale.

Pentru perioada 2025–2027, tabloul nu este mai optimist. Moldova are deja planificate plăți uriașe: 830 milioane euro pentru dobânzi, 950 milioane euro pentru rambursarea creditelor externe, Adică, aproape 1,8 miliarde de euro vor fi cheltuiți doar pentru a onora datoriile vechi.

În acest context, avertizează Ioniță, cei 1,9 miliarde de euro promiși de UE vor fi consumați aproape integral pentru plata datoriilor, fără să rămână bani pentru dezvoltarea reală sau investiții.

Pentru a acoperi nevoile minime de funcționare ale statului, Moldova are nevoie de încă 1,8 miliarde de euro. Iar pentru a face un salt semnificativ spre modernizare, reforme și apropierea reală de standardele Uniunii Europene, țara ar avea nevoie de încă 1,8 miliarde de euro anual, estimează economistul.

„Ajutorul UE e binevenit, dar realitatea dură este că Moldova, pentru a supraviețui, are nevoie de cel puțin 3,6 miliarde de euro, iar pentru a face un pas real spre transformare și dezvoltare, trebuie să găsească alte 5 miliarde de euro”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #bani #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.