Bomba din contractul cu Gazprom. Moldovenii riscă să acopere datoria 1,5 miliarde de lei de la Moldovagaz

Experții susțin că datoria la gaz pe care o solicită Gazprom de la Moldovagaz poate fi un precedent periculos în cazul în care Guvernul va decide alocarea banilor din bugetul de stat pentru acoperirea creanței. În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

Este în primul rând o criză generată de proasta administrare a procesului. Să mergi la Moscova, să îți asum în numele Guvernului că va fi achitat consumul curent pe 22.11.21, apoi să vii acasă și să aștepți poate rușii vor uita de bani, este peste limitele raționalului. Soluția cea mai bună era o scrisoare de Garanție din partea Guvernului către Moldova Gaz, prin care se specifica clar. Devierile tarifare vor fi acoperite prin majorări ulterioare, de specificat până când, iar în caz contrar vor fi acoperite din banii publici. Această scrisoare era suficientă pentru MoldovaGaz să se împrumute din piață și să achite factura către Gazprom”, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, s-a tras mâța de coadă și acum există riscul că va trebui să alocăm bani publici, adică banii noștri, pentru a acoperi eroarea descrisă în p.1. Recomand PM, Natalia Gavriliță înainte de a se aventura în acest proces să se consulte cu fost PM Iurie Leancă. El tot din porniri nobile a acționat în 2014.

Nu e etic și moral, ca din banii oamenilor sărmani de la sate, care îngheață de frig și se încălzesc cu vreascuri, să fie plătită căldura celor de la orașe. Ori căldură centralizată și încălzire cu gaz natural în cea mai mare partea are populația din orașe. Repet e imoral”, a punctat Ioniță.

La rândul său, Ștefan Gligor de la Partidul Schimbării afirmă că „Ieri, Andrei Spînu ne spunea că nu cunoaște conținutul notificării înaintate de Gazprom, că va face cunoștință și va reveni suplimentar. (…) Cu certitudine știa. Conform Protocolului semnat de Spînu în numele Republicii Moldova pe 29 octombrie, prin p. 8 acesta și-a asumat obligația prin intermediul Comisiei cu privire la situația excepțională în domeniul energetic – să aloce sumele suplimentare (diferența) necesare pentru achitarea gazelor consumate de malul drept în lunile octombrie-noiembrie 2021”.

Gligor se întreabă, în această situație cât de incompetent sau iresponsabil trebuie să fii, încât să-ți asumi o astfel de obligație, să nu o onorezi și nici să nu explici propriilor cetățeni că statul și-a asumat obligația să achite diferența??

O soluție pentru acoperirea datoriei Moldovagaz ar fi un credit bancar, însă bilanțul negativ al companiei nu-i permite acest lucru.

Mariana Durleșteanu fosta ministră de Finanțe spune că „bilanțul SA Moldovagaz, arată urât la partea de pasive, cu datorii mari. Este clar că Moldovagaz avea probleme de lichiditate cu un „cash gap” major. Sper, nu v-ați asumat ca aceste datorii să fie achitate de Guvern, adică din taxele și impozitele cetățenilor Republicii Moldova? În caz contrar, pășiți, domnule Spînu, pe un câmp minat cu consecințe foarte neplăcute pe viitor”, a comentat fosta ministră de Finanțe.

#gaz #datorie #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.