Bomba zilei! ANRE plătește sume amețitoare pentru chirie unui inculpat

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită anual câte 7 mil. de lei pentru chiria imobilului luxos în care își are sediul. Lunar, plata se cifrează la 600 mii de lei.

ANRE și-a desfășurat activitatea timp de două decenii într-o clădire din strada Columna 90, care aparținea companiei petroliere „Tirex Petrol”, dar care, ulterior, a fost cumpărată de firma „A-STAR IMMO”.

Astfel, la începutul anului 2020, ANRE s-a mutat într-un bloc nou, construit pe strada Pușkin 52/A. Potrivit actelor cadastrale consultate de ZdG, instituția a semnat contractul de locațiune la 31 decembrie 2019, la 14 zile distanță de la emiterea actului de recepție cu privire la finalizarea lucrărilor de construcție a clădirii, care datează din 17 decembrie 2019. Contractul a fost semnat pe un termen de 5 ani, până în anul 2025.

Clădirea aparține soților Aliona și Andrei Golban, care este președintele Federației de Judo din Republica Moldova. În 2016, Golban a fost reținut de organele de urmărire penală, fiind suspectat că, împreună cu un sportiv de performanță și un fost polițist, ar fi extorcat prin șantaj 13 milioane de ruble rusești de la un moldovean care activa în Federația Rusă. Atunci, Inspectoratul General al Poliției preciza că Andrei Golban și complicii săi erau membri ai grupării criminale, condusă de interlopul Grigore Caramalac, alias „Bulgaru”.

Pentru anul curent, ANRE a aprobat atât venituri cât și cheltuieli în sumă de circa 97 de milioane de lei, iar mărimea plăților regulatorii a rămas neschimbată, fiind similară cu cea din 2021. Iar toți bani merg, în mare parte, pentru remunerarea celor 168 de angajați.

#sediu #milioane #chirie #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.