Bomba zilei! DOC Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești. Statul favorizează Trans Oil

Un proiect de lege dubios, votat în prima lectură la 21 iulie, este promovat insistent de BERD prin intermediul deputaților PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova.

Este vorba de modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere prin care, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți.

În nota informativă a proiectului deputatului Radu Marian & colegii, se menționează că modificările vizează toate zonele economice libere și la prima vedere, aparent, proiectul promovează intenții bune.

În același timp, aflăm că autorul acestei legi este Danube Logistics (operatorul portuar Giurgiulești), iar beneficiarul legii este compania Trans-Oil (deține mai multe terenuri pe teritoriul portului pe un termen îndelungat doc mai jos), în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Potrivit unei scrisori intrate în posesia redacției, adresată Cancelariei de Stat și în copie adresată companiei Danube Logistics, Ministrul Economiei în persona dlui Sergiu Gaibu susține că instituția pe care o conduce în rezultatul discuțiilor avute (20 mai 2022) cu Mathis von Tucher, directorul Danube Logistic a convenit asupra acordării unei asistențe din partea BERD pentru perfectare și promovarea proiectului de act normativ pentru transmiterea în administrarea Agenției Proprietății Publice a terenului pe care este amplasat terenului Portului Giurgiulești.

NB: Am fost martorii atragerii asistenței unor instituții internaționale specializate pentru elaborarea sau modificarea unor proiecte de legi în diverse domenii de interes pentru Republica Moldova. Nu am văzut asistență internațională pentru Moldova în perfectarea unui proiect de lege care să favorizeze un agent economic. Avem o întrebare deschisă: Ce presupune asistența pentru promovarea proiectului de lege menționat în articol?!

De asemenea, după cum reiese din scrisoare, la această ședință s-a decis “îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează activitățile portului Giurgiulești pentru a elimina lacunele din legislație”.

Activitățile în Portul Giurgiulești se desfășoară în conformitate cu Legea nr.8 „Cu privire la Portul Internațional Giurgiulești” din 2005.

Această lege stabilește că portul internațional este creat pentru 25 de ani, iar Investitorul general are dreptul exclusiv de a crea și deține infrastructura portului, inclusiv infrastructura acvatică. De asemenea, în conformitate cu această lege, Investitorul General închiriază întreg teritoriul portului și răspunde în fața statului, iar în cazul unei încălcări grave, statul poate anula Acordul de investiții, preluând conducerea portului.

În același timp proiectul de lege modifică conceptual această abordare, pentru că în noua formulă se presupune că pe teritoriul portului, care este un obiect strategic al infrastructurii de transport, terenurile vor putea fi distribuite altor agenți economici, chiar nerezidenților, după același principiu ca și investitorului general. Respectiv, dacă legea va fi votată în această formulă în lectură finală, statul îți va pierde capacitatea și potențialul de a administra portul. asta pe lângă faptul că aceste prevederi ar încălca grav drepturile legale și contractuale ale investitorului.

Portul Giurgiulești funcționează de zeci de ani în conformitate cu Legea specială nr. 8/2005 privind portul liber internațional Giurgiulești, iar acum brusc este nevoie de modificarea acesteia și adoptarea altor legi privind activitatea portului.

De asemenea, este dubios că Danube Logistics care deține drepturi exclusive asupra terenurilor, acum cedează voluntar aceste drepturi în detrimentul său și al statului. De asemenea, nu este clar de ce Guvernul face acest lucru în mod voluntar și deliberat, în condiția în care Danube Logistics ar avea obligația de a nu putea ceda nimănui infrastructura portuară, această condiție fiind o garanție pentru Republica Moldova de a nu pierde aceste terenuri.

Pe timpul guvernării democrate și socialiste, un număr mare de nerezidenți au fost înregistrați în port prin ignorarea legii. Iar acum, noul guvern inițiază modificarea legii care va conduce la destrămarea teritoriului portuar, asta în timp ce agricultorii solicită soluționarea problemei portului, pentru ași putea exporta cerealele.

Încă o tentativă de modificare a altot legi în favoarea Danube Logistics a avut și în anul 2020 în favoarea lui Thomas Moser condamnat pentru fraudă. În anul 2020 a fost pregătită operațiunea de modificare în regim de urgență a legislației moldovenești, pentru a salva de la confiscare activele lui Moser. Oficial, autor al proiectului era Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu.

Am expediat o solicitare de informație Ministerului Economiei dar și deputaților autori ai respectivei legi de dare în concesiune a terenurilor, însă până la publicarea materialului nu am primit un răspuns. Deputata Marina Morozova una din autorii proiectului de lege a revenit printr-un mesaj și a spus că ne va oferi mai multe informații joi 29 iulie.

#port #Giurgiulești #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile ucrainene asupra depozitelor Wildberries ar fi provocat pierderi uriașe celui mai mare marketplace din Rusia și comercianților care își vând produsele prin intermediul platformei. Potrivit estimărilor citate de Forbes, prejudiciul cumulat s-ar putea apropia de un trilion de ruble, după distrugerea unor importante capacități logistice ale companiei.

Campania de atacuri ar fi lăsat Wildberries fără marile sale depozite și ar fi scos din funcțiune aproximativ o treime din capacitatea totală de stocare, punând o presiune puternică asupra imperiului de afaceri controlat de Tatiana Kim.

Serghei Semko, analist principal al agenției de cercetare Data Insight, estimează că numai pierderile directe ale Wildberries provocate de distrugerea infrastructurii ajungeau, la jumătatea lunii august, la 147–223 miliarde de ruble. Dacă sunt incluse costurile pentru demolarea structurilor afectate, evacuarea deșeurilor și refacerea terenurilor, factura ar putea urca la 278 de miliarde de ruble.

Și mai mari sunt pierderile suportate de comercianții care aveau marfa depozitată în centrele logistice lovite. Potrivit estimărilor lui Semko, produsele distruse ar valora între 445 și 507 miliarde de ruble, ceea ce ar ridica prejudiciul total la aproximativ 800 de miliarde de ruble.

Margareta Evstigneeva, șefa Asociației Furnizorilor de Mărfuri pentru Comerțul pe Platforme Electronice, estimează însă pierderile comercianților la 600–700 de miliarde de ruble. Adăugate pagubelor Wildberries, acestea ar putea împinge factura totală spre pragul de un trilion de ruble.

„La mulți a ars până la 95% din întreaga marfă”, afirmă Evstigneeva. Potrivit acesteia, compensațiile oferite micilor comercianți ar fi fost în medie de numai 2.000–30.000 de ruble și nu ar fi acoperit nici 20% din pierderile suferite.

Situația financiară a Wildberries ar începe, la rândul său, să dea semne de tensiune. După atacurile asupra depozitelor, cifra de afaceri a companiei ar fi scăzut, iar comercianții reclamă întârzieri la plata banilor pentru produsele deja vândute.

În paralel, WB Bank, instituția financiară afiliată grupului, a lansat o campanie pentru atragerea banilor populației prin depozite pe termen scurt, cu dobânzi de peste 14% pe an.

Dimensiunea pierderilor este cu atât mai importantă cu cât numai pagubele directe estimate ale Wildberries ar putea depăși profitul anual al companiei. În anul precedent, aceasta raportase un profit de aproximativ 175 de miliarde de ruble.

Reprezentanții comercianților susțin că Wildberries ar invoca forța majoră pentru distrugerea mărfurilor și că nu ar exista, deocamdată, perspective pentru despăgubirea integrală a vânzătorilor afectați.

Unul dintre marii comercianți, Igor Șancenko, susține că a pierdut produse în valoare de peste 400 de milioane de ruble. Acesta cere compensarea mărfurilor distruse cel puțin la prețul de cost și suspendarea temporară a unor obligații fiscale pentru firmele afectate.

O asemenea intervenție ar necesita însă sute de miliarde de ruble. O sursă apropiată Kremlinului, citată anterior de Reuters, susținea că bugetul rus nu dispune de resurse suficiente pentru salvarea comercianților afectați și avertiza asupra riscului unui val de falimente.

Problemele apar într-un moment dificil pentru finanțele publice ale Rusiei. Potrivit datelor prezentate în material, deficitul bugetului federal ajunsese la sfârșitul lunii iulie la 6,45 trilioane de ruble, de 1,7 ori peste nivelul planificat pentru întregul an, în timp ce cheltuielile militare absorb aproximativ o treime din buget.