Boom de rapiță, economie pe avarie! Moldova exportă miliarde, dar rămâne furnizor de materie primă

Republica Moldova traversează cel mai bun sezon din istorie la exportul de rapiță, devenind în sezonul 2025–2026 al doilea cel mai mare exportator către Uniunea Europeană, după Ucraina. Concluzia reiese din analiza economistului Iurie Rija, care constată o creștere fără precedent atât a volumelor exportate, cât și a veniturilor generate de această cultură strategică.

În perioada iulie–noiembrie 2025, Moldova a exportat 286.623 de tone de rapiță, un volum de 3,25 ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2024 și cu 11,7% peste recordul anterior din 2023. Evoluția confirmă că lanțul de producție și export al rapiței a ajuns la un nivel de maturitate, cultura devenind una dintre cele mai importante pentru balanța comercială a țării.

Creșterea volumelor s-a reflectat direct în încasări. Exporturile de rapiță au adus 2,589 miliarde de lei, de 3,29 ori mai mult decât în 2024. Prețul mediu de export a fost de 9,03 lei/kg, aproape identic cu cel de anul trecut, dar cu peste 20% mai mare față de sezonul record din 2023, ceea ce a permis menținerea unor venituri ridicate chiar și în contextul unei temperări a cererii spre final de sezon.

Impactul pe piața europeană este semnificativ. Moldova a ajuns să asigure 15% din importurile totale de rapiță ale Uniunii Europene, față de doar 3,2% în sezonul precedent. România și Bulgaria au absorbit împreună 93% din exporturi, România rămânând principalul partener comercial, cu aproape 182.000 de tone importate.

Analiza relevă și o concentrare accentuată a pieței. Aproape jumătate din rapița exportată a fost livrată de trei traderi, lider fiind RUSAGRO-PRIM SRL, cu peste 80.500 de tone, urmat de VADALEX GRAINS și OROM-IMEXPO.

În pofida volumelor record, structura exporturilor rămâne o vulnerabilitate. Dintr-un total de peste 325.000 de tone livrate în sezon, 88% a fost rapiță brută, iar doar 12% produse procesate, sub formă de ulei, ceea ce indică o dependență persistentă de exportul de materie primă, cu valoare adăugată redusă pentru economie.

Din punct de vedere logistic, exporturile s-au realizat preponderent rutier, care a reprezentat 53% din total, urmat de transportul maritim, cu 38%, în timp ce transportul feroviar a coborât la doar 9% și s-a oprit complet din octombrie. Concluzia economistului este că rapița a devenit un pilon al exporturilor agricole, însă fără investiții accelerate în procesare și infrastructură, Republica Moldova riscă să rămână un mare furnizor de materie primă chiar și într-un sezon istoric.

#rapita #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.