Boom de rapiță, economie pe avarie! Moldova exportă miliarde, dar rămâne furnizor de materie primă

13 Dec. 2025, 10:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Dec. 2025, 10:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova traversează cel mai bun sezon din istorie la exportul de rapiță, devenind în sezonul 2025–2026 al doilea cel mai mare exportator către Uniunea Europeană, după Ucraina. Concluzia reiese din analiza economistului Iurie Rija, care constată o creștere fără precedent atât a volumelor exportate, cât și a veniturilor generate de această cultură strategică.

În perioada iulie–noiembrie 2025, Moldova a exportat 286.623 de tone de rapiță, un volum de 3,25 ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2024 și cu 11,7% peste recordul anterior din 2023. Evoluția confirmă că lanțul de producție și export al rapiței a ajuns la un nivel de maturitate, cultura devenind una dintre cele mai importante pentru balanța comercială a țării.

Creșterea volumelor s-a reflectat direct în încasări. Exporturile de rapiță au adus 2,589 miliarde de lei, de 3,29 ori mai mult decât în 2024. Prețul mediu de export a fost de 9,03 lei/kg, aproape identic cu cel de anul trecut, dar cu peste 20% mai mare față de sezonul record din 2023, ceea ce a permis menținerea unor venituri ridicate chiar și în contextul unei temperări a cererii spre final de sezon.

Impactul pe piața europeană este semnificativ. Moldova a ajuns să asigure 15% din importurile totale de rapiță ale Uniunii Europene, față de doar 3,2% în sezonul precedent. România și Bulgaria au absorbit împreună 93% din exporturi, România rămânând principalul partener comercial, cu aproape 182.000 de tone importate.

Analiza relevă și o concentrare accentuată a pieței. Aproape jumătate din rapița exportată a fost livrată de trei traderi, lider fiind RUSAGRO-PRIM SRL, cu peste 80.500 de tone, urmat de VADALEX GRAINS și OROM-IMEXPO.

În pofida volumelor record, structura exporturilor rămâne o vulnerabilitate. Dintr-un total de peste 325.000 de tone livrate în sezon, 88% a fost rapiță brută, iar doar 12% produse procesate, sub formă de ulei, ceea ce indică o dependență persistentă de exportul de materie primă, cu valoare adăugată redusă pentru economie.

Din punct de vedere logistic, exporturile s-au realizat preponderent rutier, care a reprezentat 53% din total, urmat de transportul maritim, cu 38%, în timp ce transportul feroviar a coborât la doar 9% și s-a oprit complet din octombrie. Concluzia economistului este că rapița a devenit un pilon al exporturilor agricole, însă fără investiții accelerate în procesare și infrastructură, Republica Moldova riscă să rămână un mare furnizor de materie primă chiar și într-un sezon istoric.

17 Nov. 2026, 14:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 14:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Judecătorii și procurorii care au promovat evaluarea externă a integrității, cunoscută drept vetting, vor beneficia de salarii mai mari decât cei care nu au trecut prin această procedură, a declarat președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, care a precizat că majorările salariale pentru sectorul justiției sunt deja prevăzute în cadrul normativ propus.

Potrivit parlamentarului, noul mecanism de salarizare introduce diferențieri în funcție de statutul judecătorilor și procurorilor, inclusiv de promovarea evaluării externe.

„Sunt deja prevăzute creșterile salariale pentru sectorul justiției. Există și prevederi care leagă valoarea salariului de statutul judecătorului sau procurorului, dacă au trecut vettingul sau nu. Deci, cei care au trecut vettingul vor avea salarii mai mari în comparație cu cei care nu au trecut vettingul”, a declarat Marcel Spatari.

Diferențierea salarială este reflectată și în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2027, care stabilește valori de referință distincte pentru calcularea salariilor din sistemul judecătoresc și al procuraturii.

Astfel, pentru judecătorii și procurorii care au promovat evaluarea externă este prevăzută o valoare de referință de 6.200 de lei, în timp ce pentru judecătorii care nu au fost supuși evaluării externe valoarea de referință este de 5.000 de lei, iar pentru anumite categorii de procurori care nu au fost supuși procedurii aceasta constituie 4.700 de lei.

Diferențele dintre valorile de referință ajung astfel la 1.200–1.500 de lei, în funcție de categoria profesională. Aceste sume nu reprezintă însă diferențele efective dintre salarii, întrucât remunerația finală se calculează în funcție de coeficienții și celelalte componente prevăzute de legislație.

Proiectul mai stabilește o valoare de referință de 6.900 de lei pentru judecătorii Curții Constituționale, cea mai ridicată dintre valorile de referință prevăzute în document.