Statul promite facilități, dar 90 de moldoveni pleacă zilnic din țară

Moldovenii care decid să revină cu traiul în Republica Moldova vor beneficia de facilități extinse la repatrierea bunurilor, potrivit unui proiect de lege votat de Parlament în prima lectură.

Inițiativa legislativă aparține deputaților din fracțiunea parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – Valeriu Robu, Alic Baraboi, Ana Butucea, Ilie Ionaș și Mihail Druță, care au muncit anterior peste hotare. Proiectul propune modificarea Legii privind repatrierea bunurilor, în vederea încurajării revenirii cetățenilor din diasporă.

Una dintre principalele modificări vizează condițiile de acordare a scutirii de plata drepturilor de import pentru automobile. Astfel, criteriile de eligibilitate vor fi extinse: vârsta automobilului va crește de la 9 la 10 ani, valoarea maximă admisă va fi majorată de la 400.000 la 550.000 de lei și capacitatea cilindrică va crește de la 2.500 cm³ la 3.000 cm³.

Totodată, cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova vor putea introduce în țară obiecte de uz personal fără achitarea drepturilor de import, în limita bunurilor declarate în cererea depusă la Serviciul Vamal. Persoanele beneficiare vor semna o declarație pe propria răspundere, prin care își vor asuma angajamentul de a rămâne în țară cel puțin 3 ani, în calitate de rezidenți.

„Prevederile proiectului au drept scop facilitarea revenirii în țară a propriilor cetățeni, ceea ce va avea un impact pozitiv, complex, atât social, cât și economic”, se menționează în nota de fundamentare a documentului.

În anul 2022, Parlamentul a adoptat o lege similară privind acordarea scutirilor de la plata drepturilor de import pentru cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova, însă termenul de aplicare a facilităților a expirat la 1 octombrie 2025. Până în prezent, aproximativ 400 de cetățeni au beneficiat de aceste măsuri.

Datele statistice relevă că numărul moldovenilor care se află în străinătate este circa un milion. În anul 2024 din Republica Moldova au plecat 32.100 de locuitori sau 90 de oameni/zi, potrivit Biroului Național de Statistică. În total, populația cu reședință obișnuită a scăzut cu circa 42.000 de persoane, ajungând la 2.381 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025 — o diminuare de 1,7% față de începutul anului anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#diasposra #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat