Spor salarial de până la 40% pentru angajații din managementul crizelor, aprobat în prima lectură

12 Dec. 2025, 18:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Dec. 2025, 18:00 // Actual //  Grîu Tatiana

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede acordarea unui spor salarial de până la 40% pentru angajații instituțiilor statului implicați în monitorizarea informațională, comunicarea strategică, contracararea dezinformării și managementul crizelor.

Inițiativa, elaborată de Ministerul Finanțelor, vizează personalul cu atribuții directe din cadrul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC). Potrivit autorilor, sporul ar urma să fie calculat din suma anuală a salariilor de bază.

Proiectul mai prevede majorarea cu 10 clase succesive a grilelor de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și execuție din aceste domenii. De asemenea, sunt incluse modificări ce vizează administrația publică locală, precum acordarea unor sporuri de până la 50% din salariul de bază pentru primari și alți funcționari locali, în anumite condiții.

Un alt element îl constituie majorarea plății compensatorii pentru angajații bugetari de la 5 500 la 6 300 de lei, în contextul creșterii salariului minim pe țară, propus pentru anul 2026. Astfel, salariații din unitățile bugetare al căror salariu lunar, calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă, este mai mic decât 6 300 de lei, vor beneficia de plăți compensatorii. Plata compensatorie se va calcula ca diferență dintre suma de 6 300 de lei și salariul lunar determinat conform legii, fiind recalculată proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Noile prevederi urmează să fie aplicate începând cu 1 ianuarie 2026, după adoptarea proiectului în lectura a doua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!