Boom imobiliar în Europa: prețurile locuințelor au crescut cu 65% în 10 ani

Prețurile locuințelor din Uniunea Europeană cresc într-un ritm mai rapid decât chiriile, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În ultimul trimestru din 2025, locuințele s-au scumpit, în medie, cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce chiriile au crescut cu 3,2%. Comparativ cu trimesrul anterior, creșterile au fost mai moderate: +0,8% pentru prețurile imobiliare și +0,6% pentru chirii.

Privind evoluția pe termen lung, datele arată o tendință clară: în ultimii zece ani, prețurile locuințelor în UE au crescut, în medie, cu aproape 65%, în timp ce chiriile au urcat cu aproximativ 22%. În majoritatea statelor europene, locuințele s-au scumpit mult mai accelerat decât chiriile, diferența fiind vizibilă în 25 dintre țările analizate.

Există însă și excepții notabile. Ungaria înregistrează cea mai spectaculoasă creștere: locuințele s-au scumpit cu aproape 290% față de 2015, adică de aproape patru ori, iar chiriile s-au dublat în aceeași perioadă. Creșteri semnificative ale prețurilor au fost consemnate și în Portugalia (+180%), Lituania (+168%) și Bulgaria (+157%). La polul opus se află Finlanda, singura țară în care prețurile locuințelor au scăzut ușor în ultimul deceniu, cu aproximativ 3%.

În același interval, chiriile au crescut în toate cele 27 de state membre ale UE, cele mai mari majorări fiind înregistrate tot în Ungaria (+109%), urmată de Lituania (+88%), precum și de Irlanda și Polonia, ambele cu creșteri de aproximativ 76%.

Și România se înscrie în tendința ascendentă: în ultimii zece ani, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 74%, iar chiriile aproape în același ritm, cu circa 72%. Evoluția arată o presiune constantă pe piața imobiliară, atât pentru cumpărători, cât și pentru chiriași, pe fondul cererii ridicate și al costurilor tot mai mari.

Republica Moldova nu este inclusă în analiza Eurostat, însă evoluțiile de pe piața locală indică o situație și mai tensionată. Piața imobiliară din Chișinău și suburbii a intrat într-o fază de ajustare severă, după ce numărul tranzacțiilor s-a prăbușit la minime istorice. În primul trimestru din 2026 au fost vândute doar 623 de apartamente, potrivit datelor Cadastrului.

Totodată, în doar doi ani, piața a cunoscut o creștere accelerată: de la circa 1.070 €/m² în 2023 la aproximativ 1.720 €/m² la final de 2025, ceea ce înseamnă o majorare de peste 60%.

#preturi #Europa #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.