Boom-ul cerealelor pe apă! Exporturile de floarea-soarelui explodează, dar procesarea internă stagnează

Exporturile Republicii Moldova pe cale navală au înregistrat o creștere semnificativă în 2024, conform unei analize a Asociației Agroceriale realizată de Iurie Rija. Numărul total de nave ieșite din porturile moldovenești a ajuns la 781, transportând un volum de 1,502 milioane de tone de mărfuri, ceea ce reprezintă o creștere de 13,8% comparativ cu 2023. Evoluția indică rolul tot mai important al transportului naval în comerțul extern, în special pentru cereale și oleaginoase.

Cerealele rămân principalul produs exportat, cu 673 de nave care au transportat astfel de mărfuri. Grâul a înregistrat o creștere semnificativă, cu 416 nave care au exportat 684.000 de tone, o creștere de 39% față de anul precedent. Floarea-soarelui a marcat, de asemenea, un progres notabil, cu 210.000 de tone exportate de 134 de nave, de patru ori mai mult decât în 2023.

Pe de altă parte, exporturile de porumb au scăzut semnificativ, cu doar 64 de nave care au transportat 214.000 de tone, comparativ cu 98 de nave și 287.000 de tone în 2023.

În ciuda creșterii exporturilor de materii prime, produsele agricole procesate au înregistrat o scădere abruptă. Exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut la 124.000 de tone (39 de nave), față de 242.000 de tone în 2023. De asemenea, exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut la 79.000 de tone (23 de nave).

Această tendință reflectă o schimbare spre exportul de materii prime brute, ridicând semne de întrebare cu privire la viabilitatea pe termen lung a unei economii bazate pe astfel de exporturi.

Importurile pe cale navală au înregistrat o ușoară scădere în 2024. Numărul de nave a scăzut la 574, cu un volum total de 1,038 milioane de tone, în scădere față de 1,180 milioane de tone în 2023. Importurile de griblură, nisip, pietriș și perlit au crescut însă, ajungând la 394.000 de tone, reprezentând 38% din totalul mărfurilor importate.

Portul Giurgiulești a gestionat cel mai mare volum de mărfuri, exportând 988.000 de tone, dintre care 74% cereale. Pe de altă parte, portul Ungheni s-a specializat în exportul de cereale, cu un volum de 509.000 de tone, și în importul de materiale de construcții.

Analiza sugerează că investițiile suplimentare în infrastructura portuară ar putea stimula și mai mult volumul tranzacțiilor comerciale, consolidând poziția Republicii Moldova pe piața internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.