Boom-ul cerealelor pe apă! Exporturile de floarea-soarelui explodează, dar procesarea internă stagnează

Exporturile Republicii Moldova pe cale navală au înregistrat o creștere semnificativă în 2024, conform unei analize a Asociației Agroceriale realizată de Iurie Rija. Numărul total de nave ieșite din porturile moldovenești a ajuns la 781, transportând un volum de 1,502 milioane de tone de mărfuri, ceea ce reprezintă o creștere de 13,8% comparativ cu 2023. Evoluția indică rolul tot mai important al transportului naval în comerțul extern, în special pentru cereale și oleaginoase.

Cerealele rămân principalul produs exportat, cu 673 de nave care au transportat astfel de mărfuri. Grâul a înregistrat o creștere semnificativă, cu 416 nave care au exportat 684.000 de tone, o creștere de 39% față de anul precedent. Floarea-soarelui a marcat, de asemenea, un progres notabil, cu 210.000 de tone exportate de 134 de nave, de patru ori mai mult decât în 2023.

Pe de altă parte, exporturile de porumb au scăzut semnificativ, cu doar 64 de nave care au transportat 214.000 de tone, comparativ cu 98 de nave și 287.000 de tone în 2023.

În ciuda creșterii exporturilor de materii prime, produsele agricole procesate au înregistrat o scădere abruptă. Exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut la 124.000 de tone (39 de nave), față de 242.000 de tone în 2023. De asemenea, exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut la 79.000 de tone (23 de nave).

Această tendință reflectă o schimbare spre exportul de materii prime brute, ridicând semne de întrebare cu privire la viabilitatea pe termen lung a unei economii bazate pe astfel de exporturi.

Importurile pe cale navală au înregistrat o ușoară scădere în 2024. Numărul de nave a scăzut la 574, cu un volum total de 1,038 milioane de tone, în scădere față de 1,180 milioane de tone în 2023. Importurile de griblură, nisip, pietriș și perlit au crescut însă, ajungând la 394.000 de tone, reprezentând 38% din totalul mărfurilor importate.

Portul Giurgiulești a gestionat cel mai mare volum de mărfuri, exportând 988.000 de tone, dintre care 74% cereale. Pe de altă parte, portul Ungheni s-a specializat în exportul de cereale, cu un volum de 509.000 de tone, și în importul de materiale de construcții.

Analiza sugerează că investițiile suplimentare în infrastructura portuară ar putea stimula și mai mult volumul tranzacțiilor comerciale, consolidând poziția Republicii Moldova pe piața internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.