Boom-ul cerealelor pe apă! Exporturile de floarea-soarelui explodează, dar procesarea internă stagnează

Exporturile Republicii Moldova pe cale navală au înregistrat o creștere semnificativă în 2024, conform unei analize a Asociației Agroceriale realizată de Iurie Rija. Numărul total de nave ieșite din porturile moldovenești a ajuns la 781, transportând un volum de 1,502 milioane de tone de mărfuri, ceea ce reprezintă o creștere de 13,8% comparativ cu 2023. Evoluția indică rolul tot mai important al transportului naval în comerțul extern, în special pentru cereale și oleaginoase.

Cerealele rămân principalul produs exportat, cu 673 de nave care au transportat astfel de mărfuri. Grâul a înregistrat o creștere semnificativă, cu 416 nave care au exportat 684.000 de tone, o creștere de 39% față de anul precedent. Floarea-soarelui a marcat, de asemenea, un progres notabil, cu 210.000 de tone exportate de 134 de nave, de patru ori mai mult decât în 2023.

Pe de altă parte, exporturile de porumb au scăzut semnificativ, cu doar 64 de nave care au transportat 214.000 de tone, comparativ cu 98 de nave și 287.000 de tone în 2023.

În ciuda creșterii exporturilor de materii prime, produsele agricole procesate au înregistrat o scădere abruptă. Exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut la 124.000 de tone (39 de nave), față de 242.000 de tone în 2023. De asemenea, exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut la 79.000 de tone (23 de nave).

Această tendință reflectă o schimbare spre exportul de materii prime brute, ridicând semne de întrebare cu privire la viabilitatea pe termen lung a unei economii bazate pe astfel de exporturi.

Importurile pe cale navală au înregistrat o ușoară scădere în 2024. Numărul de nave a scăzut la 574, cu un volum total de 1,038 milioane de tone, în scădere față de 1,180 milioane de tone în 2023. Importurile de griblură, nisip, pietriș și perlit au crescut însă, ajungând la 394.000 de tone, reprezentând 38% din totalul mărfurilor importate.

Portul Giurgiulești a gestionat cel mai mare volum de mărfuri, exportând 988.000 de tone, dintre care 74% cereale. Pe de altă parte, portul Ungheni s-a specializat în exportul de cereale, cu un volum de 509.000 de tone, și în importul de materiale de construcții.

Analiza sugerează că investițiile suplimentare în infrastructura portuară ar putea stimula și mai mult volumul tranzacțiilor comerciale, consolidând poziția Republicii Moldova pe piața internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova urmează să preia terminalul petrolier al companiei rusești Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău, fără ca legea să prevadă plata unor despăgubiri directe. Totuși, compania are dreptul să solicite compensarea investițiilor pe care le consideră efectuate, iar acest lucru poate fi decis doar în instanță.

Precizarea a fost făcută pentru BANI.MD de reprezentantul Serviciului de presă al Ministerului Energiei, Vitalie Condrațchi. „Legea nu prevede despăgubiri, dar Lukoil are dreptul să solicite compensarea pretinselor investiții, fapt care se decide în procedură civilă în instanță”, a declarat acesta.

Ieri, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că terminalul de combustibil al Lukoil din aeroport va fi confiscat, iar toate activele complexului petrolier, aflat sub sancțiuni americane, trebuie să revină în proprietatea statului în termen de 20 de zile. Potrivit șefului Guvernului, măsura este necesară pentru a asigura livrările neîntrerupte de combustibil pentru aviație și pentru protejarea securității naționale și a infrastructurii critice.

Munteanu a precizat că Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a anulat contractul în baza căruia terminalul petrolier al aeroportului a fost transmis companiei Lukoil-Moldova. Totodată, premierul a dispus inițierea unei investigații privind circumstanțele tranzacției din 2005, pentru a stabili dacă aceasta a fost legală și justificată.

Autoritățile susțin că Lukoil nu a respectat cerințele impuse încă din mai 2024, când compania a fost obligată să vândă complexul petrolier și baza de produse petroliere din apropierea aeroportului, să-și modifice structura corporativă și să excludă din aceasta firmele aflate sub sancțiuni internaționale.

Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft la 22 octombrie 2025, ca reacție la continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Ministerul american al Finanțelor a acordat partenerilor acestor companii un termen de o lună pentru încetarea colaborării.

La începutul lunii noiembrie, Lukoil a transmis în folosință gratuită aeroportului din Chișinău terminalul său petrolier, compania fiind anterior monopolistă pe segmentul alimentării curselor comerciale cu combustibil. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, declara atunci că următoarea etapă urma să fie achiziționarea activelor deținute de Lukoil-Moldova.

Totodată, autoritățile au respins propunerea companiei de a vinde terminalul și infrastructura aferentă unei alte firme. „Statul nu poate accepta această companie din considerente de securitate”, explica anterior ministrul Energiei.

Potrivit Consiliului Concurenței, în ultimii ani Lukoil-Moldova asigura circa 50% din livrările de motorină și 100% din combustibilul pentru aviație în Republica Moldova.