Boom-ul cerealelor pe apă! Exporturile de floarea-soarelui explodează, dar procesarea internă stagnează

Exporturile Republicii Moldova pe cale navală au înregistrat o creștere semnificativă în 2024, conform unei analize a Asociației Agroceriale realizată de Iurie Rija. Numărul total de nave ieșite din porturile moldovenești a ajuns la 781, transportând un volum de 1,502 milioane de tone de mărfuri, ceea ce reprezintă o creștere de 13,8% comparativ cu 2023. Evoluția indică rolul tot mai important al transportului naval în comerțul extern, în special pentru cereale și oleaginoase.

Cerealele rămân principalul produs exportat, cu 673 de nave care au transportat astfel de mărfuri. Grâul a înregistrat o creștere semnificativă, cu 416 nave care au exportat 684.000 de tone, o creștere de 39% față de anul precedent. Floarea-soarelui a marcat, de asemenea, un progres notabil, cu 210.000 de tone exportate de 134 de nave, de patru ori mai mult decât în 2023.

Pe de altă parte, exporturile de porumb au scăzut semnificativ, cu doar 64 de nave care au transportat 214.000 de tone, comparativ cu 98 de nave și 287.000 de tone în 2023.

În ciuda creșterii exporturilor de materii prime, produsele agricole procesate au înregistrat o scădere abruptă. Exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut la 124.000 de tone (39 de nave), față de 242.000 de tone în 2023. De asemenea, exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut la 79.000 de tone (23 de nave).

Această tendință reflectă o schimbare spre exportul de materii prime brute, ridicând semne de întrebare cu privire la viabilitatea pe termen lung a unei economii bazate pe astfel de exporturi.

Importurile pe cale navală au înregistrat o ușoară scădere în 2024. Numărul de nave a scăzut la 574, cu un volum total de 1,038 milioane de tone, în scădere față de 1,180 milioane de tone în 2023. Importurile de griblură, nisip, pietriș și perlit au crescut însă, ajungând la 394.000 de tone, reprezentând 38% din totalul mărfurilor importate.

Portul Giurgiulești a gestionat cel mai mare volum de mărfuri, exportând 988.000 de tone, dintre care 74% cereale. Pe de altă parte, portul Ungheni s-a specializat în exportul de cereale, cu un volum de 509.000 de tone, și în importul de materiale de construcții.

Analiza sugerează că investițiile suplimentare în infrastructura portuară ar putea stimula și mai mult volumul tranzacțiilor comerciale, consolidând poziția Republicii Moldova pe piața internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.