Boom-ul cerealelor pe apă! Exporturile de floarea-soarelui explodează, dar procesarea internă stagnează

Exporturile Republicii Moldova pe cale navală au înregistrat o creștere semnificativă în 2024, conform unei analize a Asociației Agroceriale realizată de Iurie Rija. Numărul total de nave ieșite din porturile moldovenești a ajuns la 781, transportând un volum de 1,502 milioane de tone de mărfuri, ceea ce reprezintă o creștere de 13,8% comparativ cu 2023. Evoluția indică rolul tot mai important al transportului naval în comerțul extern, în special pentru cereale și oleaginoase.

Cerealele rămân principalul produs exportat, cu 673 de nave care au transportat astfel de mărfuri. Grâul a înregistrat o creștere semnificativă, cu 416 nave care au exportat 684.000 de tone, o creștere de 39% față de anul precedent. Floarea-soarelui a marcat, de asemenea, un progres notabil, cu 210.000 de tone exportate de 134 de nave, de patru ori mai mult decât în 2023.

Pe de altă parte, exporturile de porumb au scăzut semnificativ, cu doar 64 de nave care au transportat 214.000 de tone, comparativ cu 98 de nave și 287.000 de tone în 2023.

În ciuda creșterii exporturilor de materii prime, produsele agricole procesate au înregistrat o scădere abruptă. Exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut la 124.000 de tone (39 de nave), față de 242.000 de tone în 2023. De asemenea, exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut la 79.000 de tone (23 de nave).

Această tendință reflectă o schimbare spre exportul de materii prime brute, ridicând semne de întrebare cu privire la viabilitatea pe termen lung a unei economii bazate pe astfel de exporturi.

Importurile pe cale navală au înregistrat o ușoară scădere în 2024. Numărul de nave a scăzut la 574, cu un volum total de 1,038 milioane de tone, în scădere față de 1,180 milioane de tone în 2023. Importurile de griblură, nisip, pietriș și perlit au crescut însă, ajungând la 394.000 de tone, reprezentând 38% din totalul mărfurilor importate.

Portul Giurgiulești a gestionat cel mai mare volum de mărfuri, exportând 988.000 de tone, dintre care 74% cereale. Pe de altă parte, portul Ungheni s-a specializat în exportul de cereale, cu un volum de 509.000 de tone, și în importul de materiale de construcții.

Analiza sugerează că investițiile suplimentare în infrastructura portuară ar putea stimula și mai mult volumul tranzacțiilor comerciale, consolidând poziția Republicii Moldova pe piața internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.