Criza carburanților au umflat bugetul cu aproape 50 milioane lei în doar 3 săptămâni

Scumpirea carburanților din luna martie produce efecte contradictorii în economia Republicii Moldova: în timp ce populația, agricultorii și transportatorii resimt presiuni tot mai mari, bugetul de stat înregistrează încasări suplimentare consistente. Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, doar în primele trei săptămâni ale lunii martie, statul a acumulat suplimentar 49,9 milioane lei din taxele aplicate la carburanți.

Datele arată că această creștere a veniturilor nu este rezultatul unei activități economice mai intense, ci efectul direct al majorării prețurilor. Cu cât litrul de benzină sau motorină este mai scump, cu atât cresc și încasările din TVA și accize, chiar dacă volumul consumului rămâne relativ constant.

Republica Moldova consumă zilnic aproximativ 2,3 milioane litri de motorină și 0,8 milioane litri de benzină. În acest context, motorina devine principalul generator de venituri suplimentare pentru stat. Dacă anterior bugetul încasa circa 6,64 lei impozite pentru un litru de motorină, în prezent suma a crescut la 8,23 lei, adică cu aproximativ 1,6 lei mai mult. În cazul benzinei, povara fiscală a urcat de la 10,96 lei la 11,91 lei per litru.

Evoluția săptămânală confirmă accelerarea fenomenului. În perioada 2–8 martie, încasările suplimentare au fost de 7 milioane lei, dintre care 5,7 milioane lei din motorină. În săptămâna următoare, suma a crescut la 16,2 milioane lei, iar între 16 și 22 martie a ajuns la 26,7 milioane lei. Astfel, într-o singură săptămână, statul a colectat de aproape patru ori mai mult decât la începutul perioadei analizate.

Impactul economic este resimțit în primul rând de agricultori, care se află în plin sezon al lucrărilor de primăvară și depind masiv de motorină. Costurile mai mari la combustibil se traduc direct în cheltuieli mai ridicate pentru arat, semănat și transport, ceea ce poate duce la scumpirea viitoarelor recolte. Transportatorii sunt, la rândul lor, afectați, deoarece majorarea costurilor logistice se transmite ulterior în prețurile bunurilor de consum.

În final, povara ajunge la consumatori, atât direct, prin prețurile la pompă, cât și indirect, prin scumpiri în lanț și presiuni inflaționiste.

Economistul atrage atenția că aceste venituri suplimentare nu trebuie tratate ca un câștig obișnuit pentru buget, deoarece provin dintr-o situație de criză. În opinia sa, statul ar trebui să utilizeze acești bani pentru a compensa sectoarele afectate. Printre soluțiile propuse se numără restituirea accizei pentru agricultori, compensarea parțială pentru transportatori și, în cazul unei crize prelungite, reducerea temporară a accizei pentru toți consumatorii.

De asemenea, Ioniță recomandă crearea unui mecanism automat de intervenție pentru viitoarele crize, care să permită ajustarea rapidă a accizelor sau acordarea de compensații țintite. Dacă tendința de scumpire continuă, încasările suplimentare ale statului ar putea ajunge la aproximativ 100 milioane lei până la sfârșitul lunii martie, bani care, potrivit economistului, ar trebui utilizați pentru atenuarea șocului economic, nu pentru echilibrarea artificială a bugetului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpire #criză #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

S.A. CET-Nord a anunțat lansarea unei licitații pentru instalarea unui sistem de stocare a energiei electrice (BESS) cu o capacitate de 70 MW, în cadrul centralei termoelectrice din Bălți. Proiectul vizează selectarea unui partener privat care va asigura finanțarea și implementarea integrală, de la proiectare și construcție până la instalare și punere în funcțiune.

Potrivit companiei, viitorul sistem va fi conectat la rețeaua națională în baza unui aviz de racordare emis de Moldelectrica, ceea ce permite integrarea capacității de stocare în sistemul electroenergetic al țării.

Inițiativa face parte din eforturile autorităților de a dezvolta infrastructura de stocare a energiei, esențială pentru integrarea surselor regenerabile, acoperirea consumului în orele de vârf și sporirea rezilienței sistemului energetic. Sistemele BESS permit acumularea energiei produse în exces și utilizarea acesteia atunci când cererea este ridicată, contribuind la stabilitatea rețelei.

Ministerul Energiei al Republicii Moldova a precizat că statul își păstrează rolul de facilitator al investițiilor strategice, în timp ce implementarea tehnică și financiară va fi realizată de partenerul selectat printr-o procedură deschisă și competitivă, bazată pe criterii tehnico-financiare.

Proiectul de la Bălți vine în continuarea altor investiții în domeniu. La sfârșitul lunii aprilie, în localitatea Rădeni a fost pus în funcțiune cel mai mare sistem de stocare a energiei electrice din Republica Moldova, cu o capacitate de 60 MWh, integrat cu un parc fotovoltaic de 50 MW.