Scumpirea carburanților din luna martie produce efecte contradictorii în economia Republicii Moldova: în timp ce populația, agricultorii și transportatorii resimt presiuni tot mai mari, bugetul de stat înregistrează încasări suplimentare consistente. Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, doar în primele trei săptămâni ale lunii martie, statul a acumulat suplimentar 49,9 milioane lei din taxele aplicate la carburanți.

Datele arată că această creștere a veniturilor nu este rezultatul unei activități economice mai intense, ci efectul direct al majorării prețurilor. Cu cât litrul de benzină sau motorină este mai scump, cu atât cresc și încasările din TVA și accize, chiar dacă volumul consumului rămâne relativ constant.

Republica Moldova consumă zilnic aproximativ 2,3 milioane litri de motorină și 0,8 milioane litri de benzină. În acest context, motorina devine principalul generator de venituri suplimentare pentru stat. Dacă anterior bugetul încasa circa 6,64 lei impozite pentru un litru de motorină, în prezent suma a crescut la 8,23 lei, adică cu aproximativ 1,6 lei mai mult. În cazul benzinei, povara fiscală a urcat de la 10,96 lei la 11,91 lei per litru.

Evoluția săptămânală confirmă accelerarea fenomenului. În perioada 2–8 martie, încasările suplimentare au fost de 7 milioane lei, dintre care 5,7 milioane lei din motorină. În săptămâna următoare, suma a crescut la 16,2 milioane lei, iar între 16 și 22 martie a ajuns la 26,7 milioane lei. Astfel, într-o singură săptămână, statul a colectat de aproape patru ori mai mult decât la începutul perioadei analizate.

Impactul economic este resimțit în primul rând de agricultori, care se află în plin sezon al lucrărilor de primăvară și depind masiv de motorină. Costurile mai mari la combustibil se traduc direct în cheltuieli mai ridicate pentru arat, semănat și transport, ceea ce poate duce la scumpirea viitoarelor recolte. Transportatorii sunt, la rândul lor, afectați, deoarece majorarea costurilor logistice se transmite ulterior în prețurile bunurilor de consum.

În final, povara ajunge la consumatori, atât direct, prin prețurile la pompă, cât și indirect, prin scumpiri în lanț și presiuni inflaționiste.

Economistul atrage atenția că aceste venituri suplimentare nu trebuie tratate ca un câștig obișnuit pentru buget, deoarece provin dintr-o situație de criză. În opinia sa, statul ar trebui să utilizeze acești bani pentru a compensa sectoarele afectate. Printre soluțiile propuse se numără restituirea accizei pentru agricultori, compensarea parțială pentru transportatori și, în cazul unei crize prelungite, reducerea temporară a accizei pentru toți consumatorii.

De asemenea, Ioniță recomandă crearea unui mecanism automat de intervenție pentru viitoarele crize, care să permită ajustarea rapidă a accizelor sau acordarea de compensații țintite. Dacă tendința de scumpire continuă, încasările suplimentare ale statului ar putea ajunge la aproximativ 100 milioane lei până la sfârșitul lunii martie, bani care, potrivit economistului, ar trebui utilizați pentru atenuarea șocului economic, nu pentru echilibrarea artificială a bugetului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!