Banca Centrală a Rusiei a intrat pe pierdere în 2025. Minus 185 miliarde ruble după un an record

Banca Centrală a Rusiei a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de 184,8 miliarde de ruble, după ce în 2024 înregistrase un profit record de 199,5 miliarde de ruble, potrivit raportului anual al instituției. Este a doua situație de pierdere în ultimii ani, după cea din 2022, când deficitul a ajuns la 720 miliarde de ruble.

Potrivit documentului, rezultatul financiar negativ a fost determinat în principal de scăderea veniturilor din dobânzi, pe fondul reducerii volumului de refinanțare a băncilor și a diminuării creditelor acordate la rate mai ridicate. Veniturile din dobânzi au scăzut cu peste o treime, până la 801,8 miliarde de ruble, comparativ cu 1,2 trilioane de ruble în anul precedent, în timp ce cheltuielile aferente operațiunilor de absorbție a lichidității au rămas la un nivel similar.

Per total, veniturile Băncii Rusiei s-au redus cu 31,7%, ajungând la 942,2 miliarde de ruble. În același timp, câștigurile din operațiuni cu valori mobiliare, valută și metale prețioase au scăzut semnificativ, cu 31,7%, până la 72,3 miliarde de ruble.

Singura creștere notabilă a fost înregistrată la veniturile din participații în companii afiliate, care s-au majorat de 2,7 ori, până la 52,9 miliarde de ruble, în special datorită sistemului național de plăți.

Cheltuielile totale ale instituției au scăzut ușor, cu 4,6%, până la 1,13 trilioane de ruble. Totuși, costurile de personal au crescut cu 5,4%, ajungând la 160,5 miliarde de ruble, în condițiile în care numărul angajaților s-a redus cu 8%, până la 40,2 mii persoane.

Un factor nou care a afectat rezultatul a fost constituirea de rezerve în valoare de 65,3 miliarde de ruble pentru creanțe legate de bănci cărora le-au fost retrase licențele. Pe parcursul anului, patru instituții de credit au rămas fără licență.

Activele totale ale Băncii Rusiei au scăzut cu 2,5%, până la 69,19 trilioane de ruble, în principal din cauza reducerii activelor în valută și metale prețioase, care s-au diminuat cu 2,48 trilioane de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierdere #banca #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.