Briefingul Zilei: Cum pot solicita cetățenii certificat cu drept de vot

Cetățenii din Republica Moldova pot avea domiciliu sau reședință temporară. În termeni oficiali vorbind, domiciliul reprezintă adresa indicată în acte. Reședința temporară este locul unde persoana trăiește de facto.

Dacă cele două adrese diferă, până pe 3 septembrie cetățenii au putut să își declare reședința temporară, pentru a fi incluși în lista de bază și a putea vota în localitățile sau sectoarele unde locuiesc, la alegerile parlamentare de pe 28 septembrie.

Persoanele care nu au reușit să declare reședința temporară pot cere certificat pentru drept de vot.

Ca să îl obțineți, accesați pagina web verifica.cec.md și introduceți INDP (codul personal format din 13 cifre). Sistemul va afișa secția de votare la care sunteți înscris în lista de bază.

Mergeți la secția de votare cu buletinul de identitate, depuneți o cerere și primiți certificatul. În baza lui puteți vota la orice secție de votare din Republica Moldova.

Funcționarii electorali vă vor înscrie pe lista suplimentară, iar certificatul va rămâne la secția unde ați votat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.