Bugetul Rusiei se topește pentru războiul din Ucraina: 10 trilioane de ruble în arme

Ministerul de Finanțe al Rusiei a anunțat o creștere semnificativă a cheltuielilor bugetare către sfârșitul anului, cu estimări de 3,8 trilioane de ruble în luna octombrie, iar în total, pentru primele 10 luni, cheltuielile au ajuns la 29,9 trilioane de ruble, aproximativ 3 trilioane de ruble pe lună. Pentru restul anului, se preconizează cheltuirea a mai mult de 9,5 trilioane de ruble echivalentul a 94,3 milioane de euro, dintr-un buget total de 39,4 trilioane de ruble.

Majoritatea acestor fonduri vor fi direcționate către finanțarea războiului. Ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a explicat că creșterea cheltuielilor în decembrie este legată de încheierea contractelor guvernamentale, în mare parte destinate războiului. „Oricare ar fi necesitățile Ministerului Apărării pentru a asigura succesul pe front, le finanțăm ca prioritate”, a declarat Siluanov, menționând necesitatea suplimentării cheltuielilor cu 1,5 trilioane de ruble din cauza războiului și subvenționării dobânzilor pentru creditele ipotecare preferențiale. În schimb, pe partea de plăți sociale (în special pensii), guvernul continuă să economisească, cu o dinamică nominală aproape de rata inflației, potrivit analistului de la Promsvyazbank, Denis Popov.

Raportul privind bugetul a fost mai slab decât se aștepta, cu o creștere agresivă a cheltuielilor în octombrie, subliniază economistul Egor Susin. Bugetul a revenit la un deficit – momentan mic (220 miliarde de ruble pentru primele 10 luni, sau 0,1% din PIB), dar Ministerul de Finanțe intenționează să îl crească la 3,3 trilioane de ruble, adică 1,7% din PIB. Comparativ cu anul trecut, veniturile bugetare cresc mai rapid decât cheltuielile – cu 28,4% față de 23,7% în perioada ianuarie-octombrie. Totuși, în octombrie, veniturile din sectorul petrolier și gazier (care cresc cel mai rapid) au fost pentru prima dată mai mici decât cele din anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #cheltuieli #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina