Bulgaria cumpără de la Azerbaidjan gaze naturale la preţuri de patru ori mai mici decât cele de la Gazprom

Azerbaidjan vinde Bulgariei gaze naturale la preţuri de patru ori mai mici decât cele cumpărate de la gigantul rus Gazprom, spune un oficial bulgar. Iar Azerbaidjanul caută noi clienţi în Europa.

De ce nu importă şi România gaze azere? Pentru că este amânată, periodic, realizarea unui interconector între Bulgaria şi Grecia care ar permite României, dar şi altor ţări din regiune, să se alimenteze cu combustibilul venit din Marea Caspică prin intermediul gazoductului azer TAP.

Însă guvernul bulgar pare să fi făcut exces de zel în construirea secţiunii locale a gazoductului rusesc TurkStream, al Gazprom. Înainte de alegerile generale de luna aceasta, Bulgaria a primit o discount substanţial de la gigantul rus, scrie Ziarul Financiar.

TAP, o conductă de 878 de kilometri, a fost pusă în funcţiune pe 31 decembrie 2020 şi transportă gaze extrase din uriaşul câmp gazeifer Shah Deniz spre Italia, Grecia şi Bulgaria. Gazoductul are o capacitate de transport de 10 miliarde de metri cubi pe an. Bulgaria este conectată la TAP printr-o conductă cu o capacitate de 3,7 miliarde de metri cubi pe an care intersectează graniţa cu Grecia prin punctul Kula-Sidirokastro, scrie agenţia de presă azeră Trend.

Agenţia mai scrie şi că preşedintele Comisiei pentru reglementare în domeniul energiei din Bulgaria Ivan Ivanov a declarat că preţurile gazelor azere cumpărate de ţara sa sunt de patru ori mai mici decât cele ale importurilor din Rusia prin intermediul Gazprom.

Oficialul a precizat că Bulgaria importă doar 350 de milioane de metri cubi de gaze azere pe an în loc de un miliard de metri cubi cât îi permite acordul cu Azerbaidjan. Şi Nikolai Pavlov, şeful Bulgargaz, compania naţională de distribuţie de gaze naturale, a remarcat că orice avantaj de preţ, cum este cel oferit de Azerbaidjan, este în favoarea consumatorului.

România şi Ungaria ar putea avea şi ele acces la gazele azere dacă Bulgaria ar finaliza lucrările de construcţie la interconectorul care o leagă de Grecia IGB. Euractiv scrie frecvent despre întârzieri în acest proiect şi compară eforturile depuse în acest caz cu resursele alocate finalizării secţiunii bulgare a gazoductului rus TurkStream prin care Gazprom aduce în Balcani şi mai departe gaze tranzitând Turcia.

Secţiunea bulgară, denumită Balkan Stream, ar fi fost realizată în timp record. De data aceasta, Euractiv a abordat companiile implicate în construirea IGB. Surse de la Atena, apropiate situaţiei, au cofirmat întârzierile, dar au precizat că Avax, una din companiile greceşti care participă la partea bulgară a proiectului, se confruntă cu întârzieri în aprovizionarea cu materiale.

Comentariul vine după ce Euractiv Bulgaria a arătat ca Avax a pus presiuni pe guvernul de la Sofia să-i acorde mai mult timp şi bani pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale. Avax a negat informaţiile.

IGB este important pentru regiune pentru că ar sparge monopolul Gazprom. Cei un miliard de metri cubi de gaze pe care Bulgaria îi poate importa pe an de la Azerbaidjan prin TAP i-ar ajunge pentru acoperirea unei treimi din comsum.

Însă Bulgaria nu poate accesa întreaga cantitate pentru că, o dată, IGB nu este finalizat, iar apoi interconectorul cu Grecia pe care îl foloseşte în prezent nu suportă o astfel de capacitate.

Din cauza amânărilor, Bulgargaz a trebuit să renegocieze două rute alternative de transport cu azerii, care nu au nicio obligaţie contractuală de a alimenta o rută alternativă. Surse apropiate situaţiei spun că guvernul azer şi-a pierdut răbdarea. IGB este construit de un consorţiu de două companii greceşti Corinth Pipework Industries şi Avax. Lucrările ar trebui finalizate până la sfârşitul lunii decembrie 2021, iar interconectorul ar trebui să devină funcţional până pe 1 iulie.

Surse bulgare spun că aceste termene nu vor putea fi respectate şi că Avax a cerut guvernului de la Sofia o nouă amânare, de cel puţin şase luni, şi să nu fie sancţionată. De asemenea, compania greacă a cerut 30 de milioane de euro în plus şi a ameninţat că dacă nu primeşte banii nu va mai construi nimic. AVAX a negat aceste lucruri. O sursă greacă a spus că un subcontractor al Avax, Valvitalia, s-ar confrunta cu întârzieri la furnizarea de echipamente şi componente din China, iar acest lucru ţine pe loc proiectul. În Bulgaria, mulţi observatori cred că Balkan Stream a fost construit într-un timp record şi fără asistenţă din partea UE.

IGB, cu costuri estimate la 240 de milioane de euro, este cofinanţat prin fonduri europene şi de Banca Europeană pentru Investiţii.

Între timp, Bulgaria a primit o reducere de preţ neobişnuită de la Gazprom pentru gaze livrate în noiembrie. Noile preţuri sunt la jumătate faţă de cele de pe pieţele europene, dar sunt aplicate unei cantităţi limitate.

Discountul vine chiar înainte de alegerile de pe 14 noiembrie pentru preşedintele şi parlamentul Bulgariei. Preşedintele Rumen Radev, criticat de fostul premier Boiko Borisov inclusiv pentru rolul jucat în criza energiei, este favorit pentru un al doilea mandat. De asemenea, Bulgaria se apropie de expirarea contractului cu Gazprom, iar Rusia insistă pe semnarea unui nou acord pe termen lung, aşa cum a făcut Ungaria.

Gazprom acoperă 70% din consumul de gaze al ţării. Între timp, odată cu scumpirea energiei, noul furnizor de gaze al Europei, Azerbaidjan, a primit o atenţie crescută din partea mai multor companii şi guverne din sudul şi estul Europei, a declarat un oficial azer. Contractele cu clienţii actuali datează din 2013, scrie Bloomberg.

De noi comenzi va depinde creşterea capacităţii de producţie a exploatărilor de la Shah Deniz şi poate chiar crearea unei legături de transport spre Europa a gazelor din Turkmenistan.

#conductă #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea pe piața din România nu este un pas de imagine, ci rezultatul unui proces construit în timp, cu decizii asumate și investiții consistente. Fondatorul INAMSTRO, Vitalie Verejan, vorbește într-un interviu pentru The List despre cum o companie din Republica Moldova ajunge să se poziționeze într-o piață mai mare și mai competitivă, unde nu contează prezența, ci capacitatea de a livra constant proiecte relevante.

Pe lângă Republica Moldova, compania INAMSTRO dezvoltă astăzi proiecte în mai multe orașe din România, după ce a intrat inițial pe piața din Iași și a continuat cu Brașov și București. Parcurs, care potrivit fondatorului Vitalie Verejan, nu a fost construit pe un plan rigid, ci pe decizii adaptate la context.

„Extinderea nu a pornit de la o strategie fixă, stabilită din start, ci mai degrabă dintr-o adaptare continuă la oportunitățile care au apărut pe parcurs. Am urmărit atent piața, am analizat fiecare context și am ales să intrăm acolo unde am simțit că putem aduce valoare reală”, afirmă Vitalie Verejan.

Investițiile companiei INAMSTRO în România au ajuns la aproximativ 20 de milioane de euro, un nivel care reflectă atât angajamentul pe termen lung, cât și încrederea în potențialul pieței. În același timp, antreprenorul recunoaște că intrarea pe această piață vine cu provocări reale, mai ales pentru un jucător care trebuie să își reconstruiască poziția de la zero.

„Un business nu se transferă pur și simplu, dar se construiește din nou. Nu ai în spate decât experiența, restul le iei de la zero”, explică acesta, descriind o piață matură, competitivă și cu așteptări ridicate din partea clienților.

Modelul de dezvoltare al companiei se bazează în mare parte pe capital propriu, în contextul în care accesul la finanțare bancară pentru proiecte imobiliare este limitat. Ritmul lucrărilor depinde și de vânzări, iar acest echilibru oferă stabilitate proiectelor.

„Capitalul propriu susține etapele inițiale și oferă stabilitate, iar vânzările asigură continuitatea și un ritm constant al lucrărilor”, punctează fondatorul INAMSTRO.

Diferența pe care compania încearcă să o aducă pe piață ține de modul în care sunt gândite proiectele, de la concept până la execuție. Accentul cade pe arhitectură, pe calitatea materialelor și pe experiența locuirii, nu doar pe viteza de vânzare.

„Nu pornim de la ideea de „ce se vinde mai repede”, ci de la „ce merită construit””, spune Vitalie Verejan, subliniind că această abordare se vede în proiectele dezvoltate în București, inclusiv în concepte care integrează arhitectura cu elemente artistice și funcționale.

Pe partea de cerere, fondatorul companiei spune că observă o schimbare importantă în comportamentul clienților din România, unde tot mai mulți cumpărători aleg locuințele pentru uz propriu, pe termen lung.

„Vedem însă tot mai clar o tendință: mulți cumpără pentru a locui, pentru ei și pentru generațiile următoare. Pentru noi, acesta este un semnal important, care ne arată că produsul răspunde unor nevoi reale, nu doar unui interes de moment”, afirmă antreprenorul.

Experiența pe această piață a inclus și situații complicate, inclusiv în relația cu administrația locală, însă acestea sunt privite de Vitalie Verejan drept etape necesare în procesul de dezvoltare.

„Nu ne oprim atunci când lucrurile nu merg conform planului, ci căutăm soluții și ne ajustăm direcția”, spune Verejan, accentuând importanța adaptării într-un mediu care funcționează după reguli diferite.

Pentru următorii ani, strategia companiei nu vizează o creștere accelerată, ci o consolidare atentă a poziției pe piața din România, prin proiecte care își păstrează valoarea în timp și prin parteneriate stabile.

„Nu urmărim o expansiune rapidă, ci una stabilă, în care fiecare proiect livrat devine un argument pentru următorul”, concluzionează fondatorul INAMSTRO, descriind un model de dezvoltare care mizează pe consistență și rezultate pe termen lung.

INAMSTRO este o companie de dezvoltare imobiliară din Republica Moldova, cu o activitate de peste 20 de ani, construită prin proiecte care au mizat pe calitate și poziționare pe termen lung. Extinderea în România a început în 2019, odată cu lansarea primelor proiecte în Iași, un pas făcut după consolidarea experienței pe piața din Chișinău.

Ulterior, compania și-a continuat dezvoltarea în Brașov și București, unde derulează proiecte rezidențiale și își consolidează treptat prezența într-o piață mai competitivă și mai matură.