Business cu gaz. Germania cumpără metan din Rusia și-l revinde polonezilor

02 Ian. 2022, 17:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Ian. 2022, 17:42 // Actual //  bani.md

Conducta Yamal-Europa care de obicei transportă gaz din Rusia către vest în Europa încă funcționa duminică în sens invers, din Germania în Polonia, pentru a 13-a zi la rând, arată datele din rețeaua operatorului german Gascade, conform Reuters.

Punctul de măsurare a fluxului de gaze de la Mallnow, situat aproape de frontiera Germaniei cu Polonia, arăta volume care merg spre est cu aproape 5,4 milioane de kilowați pe oră (kWh/h), în mare parte neschimbate în ultimele 24 de ore.

Gazoductul este o rută principală a exportului de gaze naturale rusești către Europa.

Nu au existat cereri pentru gaze spre vest prin Mallnow. Astfel de cereri au fost făcute vineri.

Exportatorul rusesc de gaze Gazprom nu a rezervat o capacitate pentru tranzit la export prin acest gazoduct pentru ziua de duminică, arată rezultatele licitației.

Compania a rezervat o capacitate de 8,3 milioane de kWh/h pentru tranzit prin conductă pentru ianuarie, la o licitație de luna trecută.

Președintele rus Vladimir Putin a spus săptămâna trecută că Germania revinde gaz rusesc către Polonia și Ucraina în loc să ia presiunea de pe o piață în criză, dând vina pe importatorii germani de gaze că inversează fluxul prin gazoductul Yamal și astfel provoacă creșterea accelerată a prețurilor.

Nominalizările de capacitate pentru fluxurile de gaz rusesc din Ucraina către Slovacia prin punctul de frontieră Velke Kapusany, o altă rută majoră pentru gazul rusesc către Europa, au scăzut și mai mult duminică.

Nominalizările s-au situat la 375.529 de megawați oră (MWh), cel mai scăzut nivel de după 25 februarie 2021, față de 524.134 MWh sâmbătă, au arătat datele operatorului slovac de gazoducte Eustream.

19 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 09:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.