Buzu anunță compensații la căldură în factură: Sistemul va fi lansat la începutul lunii noiembrie

Autoritățiile urmează să acorde compensații la căldură pentru sezonul de încălzire 2024-2025. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a anunțat că toți cei care doresc să beneficieze de aceste compensații vor trebui să se înscrie în sistemul de compensații, care va fi lansat la începutul lunii noiembrie.

„Ne aflăm pe ultima sută de metri în pregătirea acestui program. Cetățenii vor avea suficient timp să se înscrie în sistemul de compensații pe parcursul lunii noiembrie, și chiar în decembrie și ianuarie, dar compensația va fi acordată în luna în care s-au înscris”, a puctat Buzu.

Ministrul a subliniat că sistemul din acest an va fi mai eficient, având acces la mai multe baze de date și optimizând procesele administrative. Echipele de asistență socială vor fi disponibile pentru a ajuta cetățenii fără acces la internet să se înscrie.

În ceea ce privește bugetul, Buzu a menționat că discuțiile pentru anul 2025 sunt în curs, iar compensațiile pentru lunile noiembrie și decembrie vor fi incluse în bugetul curent.

În sezonul de încălzire 2023-2024, compensațiile au fost acordate în factură, în funcție de vulnerabilitatea energetică. Acestea au acoperit, în medie, 33% din tariful la gaz, cu o variație între 12 lei/metru cub și 17 lei/metru cub, pentru un volum compensat de 180 de metri cubi.

În ceea ce privește încălzirea centralizată, Guvernul a compensat 58% din tariful practicat, cu un tarif între 1450 lei și 2900 lei per gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al beneficiarului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #compensatii #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.