Buzu anunță compensații la căldură în factură: Sistemul va fi lansat la începutul lunii noiembrie

Autoritățiile urmează să acorde compensații la căldură pentru sezonul de încălzire 2024-2025. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a anunțat că toți cei care doresc să beneficieze de aceste compensații vor trebui să se înscrie în sistemul de compensații, care va fi lansat la începutul lunii noiembrie.

„Ne aflăm pe ultima sută de metri în pregătirea acestui program. Cetățenii vor avea suficient timp să se înscrie în sistemul de compensații pe parcursul lunii noiembrie, și chiar în decembrie și ianuarie, dar compensația va fi acordată în luna în care s-au înscris”, a puctat Buzu.

Ministrul a subliniat că sistemul din acest an va fi mai eficient, având acces la mai multe baze de date și optimizând procesele administrative. Echipele de asistență socială vor fi disponibile pentru a ajuta cetățenii fără acces la internet să se înscrie.

În ceea ce privește bugetul, Buzu a menționat că discuțiile pentru anul 2025 sunt în curs, iar compensațiile pentru lunile noiembrie și decembrie vor fi incluse în bugetul curent.

În sezonul de încălzire 2023-2024, compensațiile au fost acordate în factură, în funcție de vulnerabilitatea energetică. Acestea au acoperit, în medie, 33% din tariful la gaz, cu o variație între 12 lei/metru cub și 17 lei/metru cub, pentru un volum compensat de 180 de metri cubi.

În ceea ce privește încălzirea centralizată, Guvernul a compensat 58% din tariful practicat, cu un tarif între 1450 lei și 2900 lei per gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al beneficiarului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #compensatii #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).