Calea Ferată a Moldovei, pe marginea prăpastiei. Cum a fost salvată

Calea Ferată a Moldovei s-a pomenit într-o situație dezastruoasă după ce a fost delapidată ani în șir, iar angajații companiei de stat înregistrau restanțe la salariu. Anul pandemic 2020 a venit ca o lovitură dură pentru întreprindere, după ce s-au redus transporturile de mărfuri pe calea ferată, care era principala sursă de venit. Datoriile s-au majorat or, anul trecut pierderile au totalizat 460 mil. de lei.

”Le sunt recunoscător celor ce au ajutat sectorul feroviar să evite coma – fiscului, petroliștilor, clienților, dar în primul rând colectivului CFM – ei s-au lăsat convinși că poate fi mai bine. Și când a pornit a crește numărul de comenzi, când am primit combustibil pe datorie, când fiscul a acceptat salvator să ne lase ceva mai mulți bani pentru activitate, când colectivul feroviar și-a răsuflecat mâinecile – încasările lunare au pornit să se apropie de costuri. A devenit posibil să achităm promt salariile curente, motorina și alte resurse indispensabile, serviciile comunale. În iunie am achitat 70% restante pe salariul din decembrie-2020”, susține directorul CFM, Oleg Tofilat.

În același timp, potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#salvare #modernizare #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Chișinău se plasează pe locul 371 din 479 de orașe în clasamentul Indicelui costului vieții pentru anul 2026, realizat de platforma internațională Numbeo, care analizează nivelul prețurilor, cheltuielile de trai, chiriile și puterea de cumpărare la nivel global.

Potrivit datelor, indicele costului vieții în Chișinău este de 36,5, raportat la New York care ajunge la 100, ceea ce arată că traiul în capitala Republicii Moldova este considerabil mai ieftin decât în marile centre economice ale lumii. Indicele chiriilor este de 15,8, iar indicele combinat al costului vieții și chiriei ajunge la 27,2.

În comparație cu alte capitale și orașe din regiune, Bucureștiul ocupă locul 296, cu un indice al costului vieții de 46,3, semnificativ mai ridicat decât cel al Chișinăului. Sofia se află pe locul 297, cu un indice de 46,2, iar Kiev este poziționat mai jos decât Chișinău, pe locul 412, având un indice al costului vieții de 31,9.

Estimările Numbeo indică faptul că în capitala Moldovei o familie de patru persoane are nevoie de aproximativ 38 428 de lei pe lună, fără a include chiria, în timp ce o persoană singură cheltuie, în medie, 11 174 de lei lunar, exclusiv costurile de locuință. Comparativ cu New York, costul vieții în Chișinău este cu 62,1% mai mic, iar chiriile sunt, în medie, cu 84,6% mai reduse.

La coada clasamentului, cele mai mici costuri ale vieții sunt raportate în orașe din India. Ultimele poziții sunt ocupate de Coimbatore (locul 479, indice 17,6), Lucknow (locul 478, indice 17,8), Indore (locul 477, indice 18,4) și Surat (locul 476, indice 18,7).

Numbeo precizează că datele sunt orientative și se bazează pe informații introduse de utilizatori, fiind utilizate pentru comparații internaționale privind costul vieții și nivelul de trai.