Calea ferată de „mare viteză”! Guvernul alocă bani CFM că să plătească reabilitarea tronsonului Bender-Giurgiulești

Guvernul Republicii Moldova a aprobat miercuri majorarea capitalului social al întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” cu suma de 363.158,3 mii de lei (echivalentul a 16.962,1 mii de euro). Acești bani provin din împrumutul acordat de Banca Europeană de Investiții și sunt alocați în cadrul Proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare.

Această sumă va fi folosită pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești, o secțiune feroviară cu o lungime totală de 233 de kilometri. Această reabilitare va asigura o conexiune feroviară crucială între șapte raioane din Republica Moldova și va contribui la crearea unor condiții sigure și ecologice pentru călătorii și transportul de mărfuri.

Acest proiect de modernizare și dezvoltare a infrastructurii feroviare este deosebit de important pentru Republica Moldova, deoarece va îmbunătăți conectivitatea și eficiența transportului pe cale ferată în întreaga țară. Mai mult decât atât, va spori potențialul pentru comerț și schimbul de mărfuri și va contribui la dezvoltarea economică durabilă a regiunii.

Proiectul de reabilitare a tronsonului de cale ferată ”Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești” este în plin proces de realizare și sunt respectați termenii și standardele de calitate, anunță Calea Ferată a Moldovei.

Lucrările au început în luna noiembrie și sunt executate de o firmă din Kazahstan. În cadrul acestui proiect urmează să fie reabilitați peste 233 km de cale ferată, iar odată cu finalizarea lucrărilor- lucru preconizat în anul 2025, va fi posibilă eliminarea restricțiilor de greutate și viteză.

Asta înseamnă că trenurile de marfă vor putea circula cu până la 90 km/h, iar în cazul transportului de pasageri, viteza va crește până la 120 km/h.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cale ferata #reabilitare #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.