„Cămătarul” IuteCredit spune cât valorează una dintre cele mai mici bănci din Moldova pe care vrea să o cumpere

Tarmo Sild, CEO Iute Credit din Estonia, care controlează compania cu același nume din Republica Moldova și intenționează să cumpere Energbank din Republica spune că vrea să cumpere banca pentru că vrea să dezvolte sistemul de plăți.

Într-un interviu pentru newsmaker, CEO IuteCredit spune că banca, în prezent, valorează 15 mil. de euro, iar compania vrea să achiziționeze 59,5% din acțiuni.

Acest lucru va depinde de prețul de piață al băncii. Unele acțiuni ale băncii sunt listate la bursă. (…) Anul trecut noi am primit autorizația pentru achiziția Eurocreditbank, dar nu am reușit să ne înțelegem cu unul dintre cei mai importanți acționari ai băncii, de aceea nu am cumpărat-o”, a declarat Tarmo Sild.

Potrivit lui, banca va crește portofoliul de clienți și evident și volumul de credite

Banca ne va oferi acces la un capital mai mare și vom putea să ne ocupăm de creditarea persoanelor juridice. În prezent, la noi, volumul mediu de împrumuturi este de circa 500 de euro. Avem un portofoliu general de 125 de milioane de euro al Iute Credit Group (în cinci țări – Moldova, Bulgaria, Macedonia de Nord, Albania și Bosnia și Herțegovina). Aceasta este mărimea unei bănci cu 160 de mii de clienți. Pentru a finanța întreprinderile mici și mijlocii, este necesar accesul la un capital suplimentar”.

Proprietarul IuteCredit susține că primește fonduri de la Bursa Frankfurt, cu 11% anual și acordă credite în Republica Moldova la o rată medie de 48%.

Noi primim fonduri în euro la Bursa Frankfurt, cu 11% anual. De notat că banca poate primi bani de la populație în lei (depozite) și oferi credite în lei. Cred că știți care sunt ratele pentru depozite aici, nu sunt de 11% (rata medie pentru depozite în Moldova este de circa 5-6%). Noi primim bani în euro și ne este avantajos să le oferim persoanelor fizice cu 40% anual pentru achiziția de electrocasnice, de exemplu. Dar atunci când noi luăm bani cu 11%, agenților economici nu le este convenabil să ia acești bani cu 15% – 20%. Dacă vorbim despre creditarea întreprinderilor mici și mijlocii, valoarea capitalului creditar ar trebui să fie mai mică de 11%”, a mai spus șeful IuteCredit.

La sfârșitul lunii octombrie, Consiliul Concurenței a dat undă verde companiei de microcreditare IuteCredit pentru preluarea Energabnk, una dintre băncile cele mai mici de pe piața moldovenească.

IuteCredit este pe locul trei în topul companiilor de microcreditare după volumul activelor de 811,2 mil. de lei. al creditelor acordate de 819 mil.de lei și un profit de 67,4 mil. de lei.

Energbank este una dintre băncile mici din Republica Moldova. Profitul instituției financiare a însumat, la sfârșitul luni noiembrie, 52 mil. de lei. Banca are active de 2,9 miliarde de lei, credite acordate în sumă de 1 miliard de lei, iar depozite atrase – 2,1 miliarde de lei.

#achizție #pret #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.