Campania „Donează o jucărie, dăruiește un zâmbet” a ajuns la cea de-a 20-a familie

Acțiunea de binefacere ”Donează o jucărie, dăruiește un zâmbet” a ajuns deja la ce-a de-a 20-a familie, de această data în localitatea Țînțăreni, raionul Anenii Noi. Aici am găsit-o pe Elena Ciumeico, o mamă de doar 35 de ani care crește și îngrijește de una singură 7 copii, dintre care trei sunt cu necesități speciale. Cele patru fete și cei trei băieți cu vârste cuprinse între 4 și 17 ani au de înfruntat greutăți pe care, în mod normal, nu ar trebui să le cunoască la vârsta lor. Se înghesuie în două camere într-o casă străină pe care, din fericire, nu achită chirie.

„Am trei copii cu dizabilități și trăim doar din indemnizațiile lor și din ajutorul social. Din păcate, la serviciu nu pot să merg pentru că trebuie să îngrijesc de Alexandru, băiețelul de 6 ani care suferă de retard mental și sindromul ADHD. Este un copil care trebuie să fie supravegheat 24 din 24 de ore”, spune mama.

Cei mai mari copii, Liviu (17 ani) și Nicoleta (15 ani) sunt la studii la Chișinău. Au și ei nevoie de ajutor, iar Elena încearcă să împartă puținii bani de care dispune în funcție de priorități. Iar asta înseamnă că unii dintre cei 7 minori vor trebui să mai aștepte până le va veni rândul, în funcție de posibilitățile finaciare.

„7 mii de lei ajutorul social, indemnizația copiilor – 1 300 de lei a Evelinei și 1 500 a lui Alexandru. Din păcate nu ne ajunge, nu ne putem întreține din acești bani, pentru că toate investigațiile medicale pe care le facem cu copii costă enorm de mult”, recunoaște Elena.

Campania ”Donează o jucărie, dăruiește un zâmbet” a fost lansată la începutul lunii mai. Oamenii au fost îndemnați să doneze jucăriile pentru a aduce un zâmbet copiilor din familii social-vulnerabile. Familia Elenei Ciumeico se numără printre beneficiarii de ajutor din partea oamenilor cu suflet mare. Copiii radiau de bucurie atunci când au început să împartă jucăriile și produsele alimentare aduse în dar. Iar Asociația A.S.I.C.S., tradițional, le-a oferit și un ajutor financiar în valoare de 5 000 de lei.

„Acest ajutor de 5 000 de lei din partea A.S.I.C.S. este foarte important. Tratamentul lui Alexandru pentru două luni va fi asigurat cu acești bani. Un mare, mare mulțumesc Asociației A.S.I.C.S. pentru ajutorul acordat. E un ajutor foarte mare pentru noi”, ne-a spus recunoscătoare Elena.

Nimic pe lume nu poate fi mai dureros decât suferința unui copil și nu este răsplată mai prețioasă decât zâmbetul unui micuț pentru clipele de fericire oferite! Noi susținem pentru că ne pasă!

„Donează o jucărie, dăruiește un zâmbet” – o campanie de caritate desfășurată de Asociația A.S.I.C.S., Ambasada Georgiei în Republica Moldova și compania Top Shop.

#A.S.I.C.S.#campanie #Familie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.