În prag de alegeri şi cu alegătorii exasperaţi de ratele uriaşe, banca centrală a Poloniei reduce masiv dobânzile

Banca centrală a Poloniei şi-a redus dobânda de referinţă cu 0,75%, peste aşteptări, în încercarea de a impulsiona economia ţării şi în faţa nemulţumirii electoratului privind traiul mai scump dat de scumpirea creditului. Decizia a luat prin surprindere analiştii, aceştia având păreri împărţite cu privire la viitoarele mişcări ale băncii. De asemenea, unii avertizează că strânsoarea inflaţiei nu va slăbi la fel de repede pe cât se aşteaptă oficialii băncii.

Banca a redus dobânda la 6% de la 6,75%, în timp ce analiştii anticipaseră o tăiere de cel mult 0,25%. Inflaţia poloneză este în continuare alcătuită din două cifre, situându-se cu mult peste media UE.

Înaintea reducerii, unii economişti avertizaseră că banca, sub conducerea preşedintelui Adam Glapinski, este excesiv influenţată de politică şi de obiectivele partidului de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), care încearcă să obţină un al treilea mandat luna viitoare.

O reducere atât de amplă a dobânzilor este cu atât mai surprinzătoare cu cât în iulie Glapinski declarase că orice relaxare a politicii monetare este condiţionată de scăderea inflaţiei sub 10% anual, iar în august această condiţie nu a fost întrunită, inflaţia situându-se la 10,1%, notează Warsaw Voice.

Potrivit Notes from Poland, consiliul de politică monetară al băncii a declarat că reducerea vine pe fondul unor estimări optimiste privind inflaţia datorate unei cereri limitate. Consiliul a pus pe pauză majorările de dobânzi după ce a urcat dobânda de referinţă la 6,75% în septembrie 2022, adoptând luni la rând o abordare de expectativă înainte de a pune oficial capăt ciclului de scumpire a creditului în iulie.

Un expert al think tankului PIE a catalogat mişcarea băncii drept „surprinzătoare“, adăugând că până la finalul anului viitor dobânzile vor coborî la aproximativ 5,25%.

Jakub Rybacki se aşteaptă ca aceasta să fie ultima astfel de decizie pe acest an.

Bloomberg scrie că decizia capătă o dimensiune politică fiind atât de apropiată de alegerile din 15 octombrie, iar investitorii nu sunt siguri care va fi următoarea mişcare, unii anticipând că ciclul de relaxare s-a sfârşit imediat ce a început.

Economiştii Bank Millennium arată că reducerea va îngreuna lupta cu inflaţia, în parte din cauza slăbirii zlotului. Moneda poloneză a pierdut 1,7%, atingând 4,5710 în raport cu euro în urma deciziei, cel mai slab nivel din mai.

Economiştii Bank Pekao anticipează o reducere de un sfert de punct în octombrie, dar îşi menţin ţinta pentru sfârşit de an la 5,75%. Între timp, analiştii Erste Bank şi Bank Millennium nu se aşteaptă la noi reduceri în acest an.

Rafal Benecki, economist ING, arată că banca centrală nu a menţionat în declaraţia sa tendinţele pro-inflaţioniste, incluzând expansiunea fiscală, inflaţia de bază ridicată şi încrederea slabă a consumatorilor.

„Pe termen scurt, inflaţia generală ar trebui să scadă în continuare, dar perspectivele pe termen mediu sunt mai nesigure. O scădere în continuare a inflaţiei către ţinta băncii pe termen mediu nu este sigură. Piaţa muncii rămâne sub presiune, iar politica fiscală rămâne expansionistă. În acest context, considerăm decizia băncii drept riscantă din punct de Vedere al restaurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu“, scriu analiştii ING.

Atenţia pieţelor se va îndrepta acum către banca centrală a Cehiei, care nu a început încă să-şi reducă dobânzile, dar a declarat luna trecută că dezbaterile privind astfel de reduceri ar putea începe în toamnă cel mai devreme, conform Reuters.

Salariile din Cehia se situează sub estimările băncii centrale, temperând probabil temerile privind inflaţia determinată de creşterea acestora şi întărind argumentele pentru reduceri de dobânzi în acest an, scrie Bloomberg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #polonia #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 va fi majorat cu aproximativ 1,37 miliarde de lei, până la 52,83 miliarde de lei, însă documentul votat vineri în prima lectură arată că încasările din contribuțiile sociale achitate de angajatori sunt sub nivelul estimat inițial. Diferența este compensată în mare parte prin transferuri suplimentare de la bugetul de stat.

Potrivit notei de fundamentare, veniturile și cheltuielile BASS sunt revizuite de la 51,45 miliarde de lei la 52,83 miliarde de lei, după analiza execuției bugetare din primele șase luni ale anului și reevaluarea necesarului de bani pentru prestațiile sociale până la sfârșitul lui 2026.

Unul dintre detalii din document este revizuirea în jos a veniturilor din contribuțiile obligatorii de asigurări sociale. Planul este redus cu 413,5 milioane de lei, de la 31,34 miliarde la aproximativ 30,93 miliarde de lei. Principalul motiv este diminuarea cu 477,6 milioane de lei a contribuțiilor sociale virate de angajatori.

În schimb, contribuțiile achitate de persoanele neangajate sunt majorate cu circa 11,1 milioane de lei, iar autoritățile introduc în plan aproape 53 milioane de lei din majorări de întârziere și penalități pentru neachitarea la timp a contribuțiilor sociale.

Pentru a acoperi necesarul suplimentar, transferurile dintre bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale cresc cu aproximativ 1,61 miliarde de lei. Din această sumă, 721,1 milioane de lei reprezintă transferuri suplimentare cu destinație specială pentru prestații sociale, iar alte 886,6 milioane de lei sunt alocate pentru acoperirea deficitului BASS și a majorării cheltuielilor finanțate din resurse generale.

Revizuirea bugetului aduce bani suplimentari și pentru pensii. Cheltuielile pentru „Protecția persoanelor în etate” cresc cu aproximativ 288,6 milioane de lei. Din această sumă, aproape 244,5 milioane de lei sunt necesari pentru pensiile pentru limită de vârstă, iar circa 44,1 milioane de lei – pentru pensiile anticipate pentru carieră lungă.

Și bugetul destinat șomerilor este revizuit puternic în sus. Pentru prestațiile de șomaj se adaugă aproape 59,4 milioane de lei, cheltuielile urmând să urce de la circa 119,7 milioane la 179,1 milioane de lei.

Una dintre cele mai mari creșteri este înregistrată la protecția persoanelor cu dizabilități, unde bugetul este suplimentat cu aproximativ 344,6 milioane de lei, până la peste 6,3 miliarde de lei. Autoritățile explică majorarea prin creșterea numărului de beneficiari și a mărimii medii a prestațiilor sociale. Doar transferurile suplimentare de la bugetul de stat pentru această categorie cresc cu aproximativ 247,1 milioane de lei.

Documentul scoate în evidență și o redistribuire în zona ajutoarelor sociale. Pentru reducerea vulnerabilității energetice sunt prevăzute suplimentar 550 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate sunt reduse cu 33 de milioane de lei. Per total, subprogramul „Protecția socială în cazuri excepționale” crește cu 517 milioane de lei, până la circa 3 miliarde de lei.

La capitolul familie și copii, cheltuielile sunt suplimentate cu circa 50,4 milioane de lei, însă în interiorul programului există redistribuiri semnificative. Sunt adăugate aproximativ 121,5 milioane de lei pentru indemnizațiile destinate persoanelor asigurate care îngrijesc copilul până la vârsta de trei ani și 2 milioane de lei pentru indemnizația paternală. În același timp, necesarul pentru indemnizațiile de maternitate este redus cu aproximativ 33,5 milioane de lei, iar transferurile pentru îngrijirea copilului până la doi ani scad cu 40 de milioane de lei.

Un alt detaliu este apariția în buget a unor surse noi de venit. Autoritățile estimează peste 152 milioane de lei din impozitul unic perceput rezidenților parcurilor IT și aproximativ 20,5 milioane de lei din impozitul unic achitat de antreprenorii independenți.

În același timp, Casa Națională de Asigurări Sociale își reduce cu 11 milioane de lei cheltuielile pentru administrarea sistemului public de asigurări sociale. Motivul indicat în document este anularea procedurii de achiziție pentru elaborarea și implementarea unui nou sistem informațional „Protecția socială”, planificat pentru perioada 2026–2028.